Diagnostic2017-01-17T16:35:03+00:00

Examene imagistice

Medicul dumneavoastră poate cere analize imagistice dacă istoricul medical și controlul fizic sugerează un posibil diagnostic cu Limfom Hodgkin. Medicul dumneavoastră va căuta:
• ganglioni limfatici măriți în zona pieptului sau a abdomenului, sau ambele;
• mase tumorale în afara ganglionilor limfatici – la plămâni, oase sau alte țesuturi;

Examenele imagistice pot include:
• o radiografie toracică;
• o tomografie computerizată (CT) la zona pieptului, a pelvisului și a abdomenului (zona stomacului);
• un examen RMN (rezonanță magnetică nucleară);
• o tomografie cu emisie de pozitroni (tomografie PET);
• un PET cu fluoro-dezoxi-glucoza (FDG-PET) a întregului corp cu folosirea unui trasor radioactiv.

Biopsia Ganglionilor limfatici

Diagnosticarea Limfomului Hodgkin, de obicei, constă în efectuarea unei biopsii a ganglionilor limfatici. În cazul în care biopsia confirmă că aveți boala, medicul dumneavoastră va efectua analize suplimentare pentru a putea stabili stadiul limfomului.

Scopul Biopsiei ganglionilor limfatici este de a confirma un diagnostic și:
• de a identifica subtipul de Limfom Hodgkin;
• de a dezvolta un plan de tratament.

O biopsie a ganglionilor limfatici detectează celulele canceroase din ganglionii limfatici și confirmă diagnosticul de limfom. Prin intervenție chirurgicală se extirpă tot ganglionul, sau o parte a unui ganglion limfatic, deoarece astfel medicul patolog sau hematopatologul are mai mult țesut pentru examinare. Examinarea țesutului poate detecta tumorile canceroase, masele necanceroase sau infecțiile. Deoarece tratamentul diferă în funcție de tipul de cancer de sânge, este nevoie de un diagnostic precis. Este posibil să fie necesară a doua opinie de la un patolog sau hemopatologul pentru a stabili diagnosticul corect.

Cum se face?

Intervenția are loc într-o sală de operații, la spital sau într-o unitate chirurgicală ambulatorie. În primul rând, medicul va aplica o anestezie locală, în timp ce pacientul se află pe masa de operație. Pielea de la locul biopsiei este curățată și este injectat un anestezic local. Este posibil să vă fie administrat și un sedativ ușor. Uneori pacienților le este administrat un anestezic general în loc de anestezie locală.
Chirurgul face o mică incizie pentru a extirpa o parte sau întregul nodul limfatic mărit. Odată ce este prelevată proba de țesut medicul închide incizia. De obicei, după această intervenție nu rămân cicatrici, sau acestea sunt foarte puțin vizibile.

Analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului

Un medic patolog va examina mostra de țesut la microscop pentru a identifica caracteristicile Limfomului Hodgkin. Un hemopatolog este un specialist care studiază bolile de celule sanguine uitându-se la mostrele de sânge și măduvă, precum și la alte țesuturi. Hemopatologul poate utiliza un test de laborator numit imunofenotipare pentru a căuta prezența de celule Reed-Sternberg și celule ale Limfomului Hodgkin, astfel încât să poată deosebi Hodgkin de alte tipuri de limfom și alte boli necanceroase.

Limfomul Hodgkin poate fi o boală dificil de diagnosticat. Este posibil să doriți să obțineți o a doua opinie medicală înainte de a începe tratamentul. Limfomul Hodgkin poate fi confundat cu unele tipuri de Limfom non-Hodgkin. Tratamentul adecvat depinde de un diagnostic corect.

Examene pentru stabilirea stadiului bolii

Odată ce medicul oncolog confirmă un diagnostic de Limfom Hodgkin, el va solicita și alte analize și teste pentru a stabili stadiul bolii dumneavoastră. Stadializarea presupune identificarea gradului bolii și locul unde se află aceasta în corpul dumneavoastră.
Testele pentru stadializare includ:
• analize de sânge;
• analize de măduvă osoasă;
• examene imagistice;

Analize de sânge

Dupa ce vi se ia sânge, acesta este trimis la un laborator pentru o hemogramă completă (CBC) și pentru alte analize. Sângele va fi analizat pentru a se stabili:
• nivelul de globule roșii, globule albe și trombocite;
• nivelul de proteine din sânge;
• concentrația de acid uric;
• rata de sedimentare a hematiilor (viteza cu care globulele roșii se depun pe fundul unui eprubete – o rată crescută poate indica cancer);
• funcționarea ficatului;

Analiza de măduva osoasă
Medicul generalist sau medicul oncolog vor dori, cel mai probabil, să efectueze și o analiză a măduvei osoase. Analiza măduvei osoase implică două etape care se efectuează la cabinetul medical, sau la spital:
O aspirație de măduvă osoasă pentru a obține o mostră de lichid din măduvă;
O biopsie de măduvă osoasă pentru a îndepărta o mică cantitate de os și măduvă;