Dieta

Dieta 2017-10-02T08:11:43+00:00

Dieta la pacienţii cu cancer este alcătuită în proporţie de 10-35% din proteine (cel puţin 0,8g/kgc proteine/zi), 20-35% grăsimi (saturate sub 10%, acizi graşi trans sub 3%) şi 45-65% carbohidraţi.

  • Aportul proteic adecvat este esenţial în timpul tuturor stadiilor de tratament al cancerului şi supravieţuirii pe termen lung. Sunt recomandate alimente cu conţinut redus în grăsimi saturate: peşte, carne slabă, pui, ouă, produse lactate degresate sau semi-degresate, nuci, seminţe, legume.
  • Carbohidraţii se găsesc în legume, fructe, cereale integrale, alimente ce sunt bogate în nutrienţi esenţiali, fitochimicale, fibre, vitamine, minerale. În cantităţi mai mici pot fi consumate şi pâine, cartofi, orez, spaghete, paste, porumb, mazăre, fasole, boabe uscate; ele conţin carbohidraţi, vitamine B şi fibre. Nu sunt recomandate dulciurile de tip deserturi, bomboane, sucuri comerciale, având un conţinut mare de carbohidraţi şi foarte puţini nutrienţi.
  • Grăsimile şi uleiurile sunt o sursă importantă de energie pentru că asigură de două ori mai multe calorii/gram decât carbohidraţii şi sunt folosite pentru a stoca energie, a separa ţesuturile şi a transporta unele vitamine în sânge. Ele au un rol important în prepararea mâncării, dând un gust mai bun şi conducând mai bine căldura în timpul preparării acesteia. Sunt mai sănătoase grăsimile nesaturate (mono- şi poli-) decât cele saturate.
  • Grăsimile mononesaturate sunt uleiurile vegetale de măsline, arahide. Ele sunt lichide la temperatura camerei.
  • Grăsimile polinesaturate sunt  uleiurile vegetale de floarea- soarelui, şofran, porumb, seminţe de in, fructe de mare. Sunt lichide sau moi la temperatura camerei. Unele, precum acidul linoleic sau linolenic, sunt denumite acizi graşi esenţiali, pentru că organismul nu-i  poate produce. Ei sunt necesari pentru formarea de noi celule şi secreţia de hormoni. Aceşti acizi graşi esenţiali trebuie asiguraţi din alimentaţie, precum uleiurile de seminţe de soia, nuci.
  • Grăsimile saturate (sau acizii graşi saturaţi) provin din surse animale (carne, pui, lapte integral  sau semi-degresat, unt). Ele sunt solide la temperatura  camerei. Sunt saturate şi unele uleiuri vegetale precum uleiul de nucă de cocos sau de palmier.
  • Acizii graşi trans se formează când uleiurile vegetale sunt procesate (în margarină) sau lanţurile lor sunt scurtate. Ei se găsesc în snacks-uri, produse coapte, uneori şi în unele produse lactate. Aşa cum am menţionat, procentul de grăsimi saturate şi trans în alimentaţia pacienţilor cu cancer trebuie redus cât se poate de mult.
  • Vitaminele şi mineralele sunt necesare pentru creştere şi dezvoltare şi ajută organismul să-şi utilizeze caloriile obţinute din alimente.
  • Apa este necesară tuturor celulelor corpului pentru a funcţiona. Dacă pacientul nu ingeră suficiente lichide sau le pierde prin vărsături sau diaree, poate apărea deshidratarea, cu consecinţe nefaste asupra organismului. Semnele de deshidratare sunt: uscăciunea gurii, urină închisă la culoare şi puţină cantitativ, ameţeli, neatenţie, pliu cutanat persistent la strângerea pielii de pe piept sau între degete.

O dietă echilibrată poate asigura necesarul de vitamine şi minerale din alimentaţie, dar este destul de greu de obţinut la pacienţii cu cancer. Reacţiile adverse comune ale tratamentului (greaţă, vărsături, mucozită sau rănile bucale) pot face dificilă alimentarea, iar unele citostatice scad nivelul de calciu şi vitamina D. În concluzie, suplimentele de polivitamine şi minerale sunt permise, dar nu trebuie să înlocuiască aportul caloric adecvat şi necesarul de proteine.

Este ideal ca pacientul cu cancer să aibă o alimentaţie echilibrată, variată, cu alimente din toate cele 5 grupuri de bază. Uneori acest lucru poate fi extrem de dificil în timpul tratamentului, fiind posibile abateri pe perioade scurte de la aceste principii alimentare.
Pacientul cu cancer poate avea zile bune şi zile proaste în decursul evoluţiei, în zilele proaste fiind încurajat să mănânce ce poate şi când poate, pentru ca în zilele bune să încerce o alimentaţie echilibrată. Pacienţii care au regimuri alimentare speciale, pentru boli cardiovasculare sau diabet, pot să nu respecte toate restricţiile, pe durata tratamentului pentru cancer, cu avizul cardiologului sau diabetologului. Uneori este necesar un aport mai mare de calorii şi proteine, fiind recomandate suplimente alimentare sau o porţie suplimentară de lapte sau îngheţată. Medicamentele antialgice narcotice pot produce constipaţie, situaţie în care se pot administra laxative.