CHIRURGIE ONCOLOGICA – TERAPIE CANCER
CHIRURGIE ONCOLOGICA – TERAPIE CANCER – are un rol important atât în diagnosticul cât şi în tratamentul cancerului.
Uneori chirurgia se rezumă la efectuarea unei biopsii, absolut necesare obţinerii unui examen histopatologic de certitudine, care să confirme malignitatea bolii.
Atunci când nu se limitează la o procedură cu scop exclusiv de diagnostic, chirurgia oncologică poate fi:
Curativă, radicală – În acest caz tumora a fost scoasă în întregime, nu au fost invadate ţesuturile din jur şi nu există metastaze la distanţă. Chirurgia curativă se adresează de obicei stadiilor incipiente de boală.
Chirurgia cito-reductivă – Se porneşte de la premiza că nu poate fi excizată întreaga masă tumorală, dar reducerea ei prin proceduri chirurgicale complexe creează bazele unui răspuns mai bun la celelalte tipuri de tratament utilizate în oncologie (chimioterapie, radioterapie) şi creşte şansele de supravieţuire ale pacientului.
Chirurgia paliativă – Reprezintă ansamblul acelor proceduri chirurgicale, care nu au intenţie de curabilitate sau de optimizare a unor răspunsuri terapeutice, ci urmăresc exclusiv îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prevenirea unor situaţii de urgenţă chirurgicală.
În ultimii ani, metodele chirurgicale utilizate în oncologie s-au rafinat foarte mult prin scăderea numărului de intervenţii mutilante (ex. Chirurgia conservatoare a sânului, tehnica ganglionului santinelă în diferite localizări) și utilizarea unor abordări laparoscopice sau chiar a chirurgiei robotice în tratamentul tumorilor maligne.
Chirurgul oncolog împreună cu radioterapeutul şi oncologul medical, precum şi cu alţi specialişti (în funcţie de localizarea cancerului), formează echipa multidisciplinară care stabileşte strategia terapeutică pentru fiecare pacient, individualizată în funcţie de caracteristicile acestuia.
Se stabilesc astfel etapele de desfăşurare şi rolul fiecărei modalităţi de terapie în cadrul planului general.
Este important ca medicul chirurg care efectuează operaţia să cunoască tehnicile de abordare a tumorilor maligne, să aibă un training (specializare, cursuri) în acest sens, iar expertiza sa teoretică să fie susţinută şi de experienţa clinică necesară, intervenţiile pentru tumori maligne să facă parte din activitatea sa curentă și nu să reprezinte cazuri izolate!
Subliniem această exigenţă referitoare la chirurgii care operează tumori maligne, deoarece de corectitudinea intervenţiei iniţiale depind şansele de reuşită în controlul general al bolii. Este de asemenea de menţionat că studiile internaţionale, care au investigat impactul experienţei chirurgilor asupra evoluţiei pacienţilor oncologici, au arătat că numărul mare de intervenţii pentru cancer realizate se corelează cu o supravieţuire mai bună a pacienţilor şi vice-versa, pacienţii operaţi de chirurgi fără experienţă în abordarea tumorilor maligne au o evoluţie mai nefavorabilă.