Suport psihologic și de reabilitare
Suport psihologic și de reabilitare – este esenţial pentru nevoile emoţionale ale pacienţilor şi familiilor acestora în toate etapele de evoluţie a bolii, în timpul şi după terminarea tratamentelor şi cuprinde
- Accesul la consiliere psihologică în toate stadiile de boală.
- Organizarea de training-uri pentru profesioniştii din sănătate pentru creşterea capacităţii lor de a comunica cu pacienţii şi de a le oferi suport psihologic.
- Asigurarea încadrării de psihologi în toate unităţile în care se tratează pacienţi oncologici.
- Creşterea rolului asociaţiilor bolnavilor în cadrul spitalelor şi comunităţilor pentru promovarea intereselor acestei categorii de pacienţi.
- Înfiinţarea grupurilor de suport.
- Dezvoltarea comunicării prin internet şi a schimbului de opinii cu alţi pacienţi.
- Acces la linii telefonice dedicate de tip „help-line”.
Suport social şi financiar
Pentru susţinerea pacientului şi a familiei sale e nevoie de următoarele măsuri:
- Consiliere pentru obţinerea ajutoarelor sociale.
- Ajutor în completarea diverselor formulare legale.
- Susţinere socială atât în timpul, cât şi după finalizarea tratamentelor.
- Susţinere specifică pentru unii membrii ai familiei, atunci când acest lucru e necesar.
- Protecţie la locul de muncă (program redus, evitarea demiterilor).
- Ajutorarea pacienţilor aparţinând unor grupuri vulnerabile (imigranţi, şomeri, persoane cu dizabilităţi).
- Oferirea de cursuri de pregătire profesională şi chiar oferte de locuri de muncă.
- Alte măsuri practice, specifice.
Reabilitarea
Restabilirea stării de sănătate fizică şi psihică şi creşterea calităţii vieţii necesită o abordare complexă, multidisciplinară (fizică, socială, ocupaţională, psihologică şi spirituală). Componentele relevante sunt:
- Abordarea complexă a procesului de reabilitare.
- Individualizarea planului de reabilitare pentru fiecare pacient în funcţie de necesităţile lui.
- Programe de educaţie pentru pacienţii oncologici.
- Prevenirea şi tratamentul reacţiilor adverse tardive, post-terapeutice (ex.: depresia).
- Accesul la chirurgia reconstructivă.
- Facilităţi la angajarea/reangajarea în muncă.
- Susţinere pentru o bună reintegrare la locul de muncă pentru eliminarea stigmatizării sociale şi a diverselor prejudicii.
- Acces la diverse tipuri de asigurări, la împrumuturi bancare.
- Îngrijiri la domiciliu.
- Susţinerea profesioniştilor medicali în efortul lor de a determina pacienţii şi familiile acestora să aibă mai mult control asupra vieţii personale, să se integreze mai bine în societate.
Consultanţa socială a pacienţilor
Concept consacrat în limbajul cotidian ca „advocacy” (termen preluat din limba engleză), care desemnează toate acţiunile întreprinse individual sau prin intermediul unor organizaţii ce au drept scop principal implicarea tot mai activă a pacienţilor în luarea deciziilor medicale, dar şi în promovarea unor programe şi politici de sănătate. Reprezintă dreptul pacienţilor de a se asocia şi a constitui organizaţii care să le reprezinte interesele în relaţia cu furnizorii serviciilor de sănătate, dar şi cu autorităţile statului. Prin promovarea acestui concept se doreşte crearea unui dialog constructiv între pacienţi, profesioniştii din sănătate, reprezentanţii autorităţilor statului, ai unor organizaţii de suport non-guvernamentale etc.