TERAPIILE TINTITE
TERAPIILE TINTITE – Agenţii terapeutici ţintiţi utilizaţi în oncologie aparţin mai multor clase de medicamente, fiind molecule cu compoziţie extrem de diversă, dar având în comun calitatea de a bloca creşterea tumorală şi procesul de metastazare. Aceşti agenţi ţintiţi sunt medicamente care au schimbat radical conceptele medicale de îngrijire şi au crescut semnificativ speranţa de viaţă, ratele de răspuns la tratament, precum şi calitatea vieţii bolnavilor. Concentrându-şi acţiunea pe celulele maligne purtătoare a respectivelor ţinte, spre deosebire de medicamentele citotoxice tradiţionale, au mai puţine reacţii adverse, iar profilul lor de toxicitate este cu totul particular.
Un agent ţintit se poate administra singur sau în combinaţii cu alţi agenţi ţintiţi sau cu medicamente citotoxice.
În afară de acţiunea lor specifică pe anumite molecule implicate în procesul de dezvoltare şi diseminare a cancerului, agenţii ţintiţi pot induce chiar moartea celulelor canceroase (apoptoza) sau pot acţiona ca imunomodulatori, ajutând celulele normale ale organismului specializate în elaborarea răspunsului imun să distrugă celulele canceroase. Astfel se opreşte dezvoltarea tumorii, dar şi procesul de diseminare în restul organismului, la distanţă de organul sau ţesutul unde celulele maligne au apărut iniţial.
Odată ce o anumită „ţintă” cu rol în dezvoltarea cancerului a fost identificată, se iniţiază cercetarea pentru dezvoltarea unui nou agent ţintit. Majoritatea terapiilor ţintite sunt fie „molecule mici” capabile să pătrundă în celulele maligne, fie anticorpi monoclonali a căror acţiune terapeutică se desfăşoară la suprafaţa celulelor tumorale.
Cele două categorii de medicamente sunt obţinute prin tehnologii diferite de laborator, dar odată trecute de cercetarea preclinică, urmează, toate, drumul studiilor clinice de faza I, II şi III, prin care se selectează doar acele medicamente care au un beneficiu clinic cert şi ale căror toxicităţi pot fi controlate de către medicii oncologi cu experienţă în administrarea acestor terapii novatoare.
Nu numai medicamentele foarte noi, dezvoltate în ultimii ani, au calitatea de agenţi ţintiţi, dar şi medicamente mai vechi, cum ar fi Tamoxifenul sau alţi antiestrogenici care acţionează specific pe receptorii estrogenici ai celulelor maligne, au rămas şi în zilele noastre o armă terapeutică utilă în tratamentul cancerului de sân.
În tabelul următor sunt prezentaţi principalii agenţi ţintiţi utilizaţi deja în practică medicală, unii înregistraţi numai în SUA, alţii şi în Europa sau România. Unele medicamente sunt deja rambursate de CNAS, altele nu au primit încă finanţare. Medicamentele sunt înscrise în ordine alfabetică cu denumirea lor comună internaţională, denumirea comercială şi indicaţia/indicaţiile pentru care au fost înregistrate şi aprobate de forurile competente (FDA, EMEA, ANM).
Nu se regăsesc în tabel medicamente experimentale, aflate în studii clinice, care nu au deocamdată validarea ştiinţifică necesară includerii în ghidurile internaţionale de tratament oncologic. Deasemenea nu au fost prezentate nici vaccinurile sau terapiile genice al căror impact nu este încă semnificativ în practica medicală, dar desigur au un mare potenţial de dezvoltare în viitor.