Poate cancerul de prostată să fie descoperit în stadiu incipient?

Screeningul se referă la testarea pentru descoperirea unei boli, cum ar fi cancerul la persoanele care nu prezintă simptomele respectivei boli. În cazul anumitor tipuri de cancer, screeningul se poate dovedi util pentru identificarea cancerului într-un stadiu incipient, ceea ce permite o vindecare mai uşoară.

Cancerul de prostată poate fi deseori uşor de depistat devreme prin testarea cantităţii de antigen specific prostatic (PSA) în sângele bărbatului. O altă modalitate de a depista cancerul de prostată este examinarea rectală digitală (DRE) prin care medicul introduce un deget introdus într-o mănuşă chirurgicală în rect pentru a pipăi glanda prostatică.
Dacă rezultatele oricăreia dintre examinări sunt anormale, sunt necesare analize suplimentare pentru a se vedea dacă este vorba de cancer. Dacă rezultatul screeningului alături de analiza PSA sau examinarea DRE este cancer de prostată, acesta va fi probabil într-un stadiu mai incipient, care permite tratarea, decât în cazul absenţei screeningului.

Limitele screening-ului

Este evident faptul că screeningul poate ajuta la identificarea timpurie a multor cancere de prostată, dar există anumite limitări pentru screeningul pentru cancer de prostată în prezent. Nici analiza PSA, nici examinarea DRE nu sunt de o acurateţe de 100%. Aceste teste pot prezenta uneori rezultate anormale, chiar dacă un bărbat nu are cancer (cunoscute sub denumirea de rezultate fals pozitive). Rezulate normale pot însă să fie obţinute chiar dacă un bărbat are cancer (cunoscute sub denumirea de rezultate fals negative). Rezultatele testelor pot genera confuzie şi anxietate. Rezultatele fals pozitive pot conduce în cazul unor bărbaţi la efectuarea unei biopsii prostatice (cu riscul redus de durere, infecţie sau sângerare) atunci când nu au cancer. Iar rezultatele fals negative pot da unor bărbaţi un fals sentiment de siguranţă chiar dacă acesta are cancer.

Un alt aspect important este faptul că şi atunci când screeningul detectează cancer, medicii nu pot în multe cazuri să afirme în mod concludent dacă este sau nu vorba de o formă periculoasă de cancer. Depistarea şi tratarea tuturor cancerelor de prostată în stadiu incipient poate părea întotdeauna un lucru pozitiv. Însă unele cancere de prostată cresc atât de încet încât probabil nu vor ajunge să cauzeze niciodată probleme. Datorită nivelului ridicat de PSA, unii bărbaţi pot fi diagnosticaţi cu cancer de prostată despre care nu ar fi aflat niciodată. Acesta nu ar fi condus niciodată la deces şi nici măcar la vreun simptom.

Însă şi aceşti bărbaţi trebuie trataţi fie prin intervenţie chirurgicală, cu radiaţii, fie pentru că medicul nu poate fi sigur cât de repede poate acest cancer să crească şi să se răspândească, fie pentru că bărbaţii nu se simt liniştiţi să ştie că au cancer şi nu primesc nici un tratament. Anumite tratamente, cum ar fi intervenţia chirurgicală şi radiaţiile pot avea efecte secundare de natură urinară, intestinală sau sexuală care pot afecta în mod grav calitatea vieţii bărbatului.

Aşteptare atentă sau supraveghere activă

Bărbaţii, alături de medicii lor, ajung să dezbată dacă au nevoie de tratament sau dacă vor continua fiind doar monitorizaţi fără a fi trataţi imediat (o abordare denumită aşteptare atentă sau supraveghere activă). Chiar şi atunci când bărbaţii nu sunt trataţi imediat, acestora li se vor face periodic analize de sânge şi biopsii ale prostatei pentru a se stabili dacă tratamentul este necesar în viitor. Aceste analize şi teste depind de riscurile de anxietate, durere, infecţie şi sângerare.

Pentru a-şi da seama dacă se impune cu adevărat un screening, medicii desfăşoară ample studii pentru a vedea dacă testele de detecţie vor conduce la riscuri mai reduse de deces din cauza cancerului de prostată. Cele mai recente rezultate ale unor studii au fost contradictorii şi nu au oferit răspunsuri concludente.

Rezultatele incipiente ale unui studiu realizat în Statele Unite au semnalat că screeningul anual prin PSA şi DRE a detectat mai multe cancere de prostată decât în cazul bărbaţilor care nu au fost supuşi screeningului, însă nu a condus şi la reducerea ratei de deces. Un studiu european a constatat un risc mai redus de deces din cauza cancerului de prostată cu screeningul PSA (realizat odată la 4 ani), însă cercetătorii estimează că vor trebui invitaţi pentru screening în jur de 1.050 de bărbaţi (din care 37 să fie trataţi) pentru a preveni un singur deces din cauza cancerului de prostată. Nici unul dintre aceste studii nu a arătat faptul că screeningul PSA ajută bărbaţii să trăiască mai mult (o rată general a deceselor mai redusă).

Cancerul de prostată este de multe ori un cancer care creşte încet, astfel că efectele screeningului în aceste studii se vor cristaliza în anii ce vor urma. Ambele studii sunt continuate pentru a se vedea dacă o monitorizare pe o perioadă mai lungă de timp poate prezenta rezultate mai clare. Numeroase alte studii de mare anvergură asupra screeningului pentru cancerul de prostată sunt de asemenea în curs de desfăşurare în prezent.
În prezent, Societatea Americană a Cancerului (ACS) recomandă bărbaţilor să analizeze oportunitatea screeningului pentru cancerul de prostată bazându-şi decizia pe informaţiile disponibile, discuţiile cu medicii şi propriile opinii asupra avantajelor şi efectelor secundare ale screeningului şi tratamentului (a se vedea mai jos).

Decizia

Până la momentul la care vor fi disponibile mai multe informaţii, dumneavoastră împreună cu medicul dumneavoastră trebuie să decideţi dacă trebuie să faceţi testele necesare cu privire la cancerul de prostată. Există mulţi factori care trebuie luaţi în considerare, inclusiv vârsta şi starea de sănătate. Dacă sunteţi tânăr şi aveţi cancer de prostată, viaţa vă poate fi scurtată dacă nu îl depistaţi rapid. Screeningul la bărbaţii mai în vârstă sau cu stare mai proastă de sănătate în vederea identificării timpurii a cancerului de prostată nu îi va ajuta probabil însă să trăiască mai mult. Acest lucru se datorează faptului că evoluţia cancerului de prostată este una foarte lentă, iar bărbaţii care sunt mai în vârstă sau mai bolnavi vor deceda probabil din alte cauze înainte ca acest tip de cancer să crească suficient pentru a le cauza probleme.

Analiza de sânge antigen prostatic specific (PSA)

Antigenul prostatic specific (PSA) este o substanţă produsă de celulele glandei prostatice (atât celule normale, cât şi celule canceroase). PSA se află cel mai mult în lichidul seminal, dar cantităţi reduse pot fi găsite şi în sânge. Majoritatea bărbaţilor sănătoşi au niveluri de sub 4 nanograme pe mililitru (ng/mL) de sânge. Şansele de a avea cancer de prostată cresc odată cu creşterea nivelului de PSA.
Atunci când cancerul de prostată începe să se dezvolte, nivelul de PSA creşte de regulă peste 4. Totuşi, un nivel sub 4 nu este o garanţie a faptului că un bărbat nu are cancer – circa 15% dintre bărbaţii cu valoarea PSA sub 4 vor fi diagnosticaţi cu cancer de prostată în urma unei biopsii. Bărbaţii cu un nivel limită de PSA între 4 şi 10 vor avea o şansă din 4 de a avea cancer de prostată. Dacă nivelul PSA este mai mare de 10, şansele de a avea cancer de prostată sunt mai mari de 50%.
Dacă în cazul dumneavoastră nivelul PSA este ridicat, medicul vă va recomanda să aşteptaţi şi să repetaţi testul sau să faceţi o biopsie a prostatei pentru a afla dacă este vorba de cancer (a se vedea secţiunea „Diagnosticul in cancerul de prostată“). Nu toţi medicii folosesc aceeaşi valoare de referinţă a PSA atunci când recomandă biopsia. Unii o pot recomanda dacă PSA este la nivelul 4 sau mai ridicat, în timp ce alţii vor face acelaşi lucru pentru un nivel de cel puţin 2,5. Alţi factori, cum ar fi vârsta, rasa şi istoricul familiei, pot avea de asemenea o anumită influenţă.

Factori care pot afecta nivelurile de PSA

Nivelul PSA poate fi crescut şi de alte cauze, în afara cancerului de prostată, cum ar fi:

O prostată mărită: Anumite afecţiuni, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată (BPH), o mărire necanceroasă a prostatei care afectează mulţi bărbaţi pe măsură ce aceştia avansează în vârstă, poate ridica nivelurile de PSA.
Vârsta înaintată: Nivelurile de PSA pot creşte uşor pe măsură ce avansaţi în vârstă, chiar dacă nu aveţi o anormalitate la nivelul prostatei.
Prostatita: Acest termen se referă la infecţia sau inflamaţia glandei prostatice, care poate cauza creşterea nivelurilor de PSA.
Ejacularea: Aceasta poate duce la creşterea PSA o perioadă scurtă de timp, pentru a reveni apoi la normal. Din acest motiv unii medici recomandă abţinerea de la ejaculare timp de 2 zile înainte de testare.
Ciclismul: Unele studii au sugerat că ciclismul poate ridica nivelurile de PSA (posibil datorită faptului că şaua pune multă presiune pe prostată), deşi nu toate studiile au ajuns la aceleaşi rezultate.
Anumite proceduri urologice: Unele proceduri realizate în cabinetele medicilor pot afecta prostata, cum ar fi o biopsie prostatică sau o citoscopie, și pot conduce la niveluri ridicate ale PSA o scurtă perioadă de timp. Unele studii au sugerat că un examen rectal digital (DRE) poate ridica uşor nivelul de PSA, deşi alte studii nu au ajuns la aceeaşi concluzie. Totuşi, dacă ambele proceduri, adică analiza PSA şi examinarea DRE, sunt realizate în timpul aceleaşi consultaţii la medic, unii medici recomandă prelevarea sângelui pentru PSA înainte de examinarea DRE, pentru o mai mare acurateţe.
Anumite medicamente: Administrarea de hormoni masculini, cum ar fi testosteronul (sau alte medicamente care ridică nivelurile de testosteron) pot duce la o creştere a PSA.

Există şi anumite lucruri care pot face ca nivelurile de PSA să scadă (chiar şi în prezenţa cancerului):

Inhibitorii 5-alfa reductază: Anumite medicamente folosite pentru tratarea BPH sau a simptomelor urinare, cum ar fi finasteridă (Proscar sau Propecia) sau dutasteridă (Avodart), pot reduce nivelurile de PSA. Aceste medicamente pot influenţa şi riscul de cancer de prostată (acest aspecte a fost discutat în secţiunea „Screening“). Este necesar să informaţi medicul dacă luaţi aceste medicamente pentru că ele vor reduce nivelurile de PSA, iar medicul va trebui să ajusteze citirea în baza acestor informaţii.
Amestecurile din plante: Unele amestecuri care sunt vândute ca suplimente nutritive pot masca un nivel ridicat al PSA. Din acest motiv, este important ca medicul dumneavoastră să ştie dacă luaţi orice tip de supliment, chiar şi cele care nu sunt în mod neapărat destinate sănătăţii prostatei.
Obezitate: Bărbaţii obezi au tendinţa de a avea niveluri mai reduse ale PSA.
Aspirina: Unele cercetări recente au sugerat că bărbaţii care iau aspirină în mod regulat pot avea niveluri mai reduse ale PSA. Acest efect poate fi mai accentual în cazul nefumătorilor. Pentru ca această constatare să fie fie validată, sunt necesare mai multe cercetări. Dacă luaţi aspirină în mod regulat (spre exemplu, pentru a prevenit afecţiunile cardiace), discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a opri administrarea acesteia din orice motiv.
Statine: Medicamentele pentru reducerea colesterolului, cunoscute sub denumirea de statine,  cum ar fi atorvastatină (Lipitor®), rosuvastatină (Crestor®) şi simvastatină (Zocor®), sunt corelate cu niveluri reduse ale PSA, dacă sunt administrate mai mulţi ani. Cu toate acestea, acest efect asupra nivelurilor PSA nu este prezent dacă în acelaşi timp sunt administrate şi blocante ale canalelor de calciu. Blocantele canalelor de calciu, cum ar fi diltiazem (Cardizem®), amlodipină (Norvasc®) şi verapamil (Calan®), sunt medicamente utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi a problemelor cardiace.
Diuretice tiazide: Diureticele tiazide, cum ar fi hidroclorotiazida (HCTZ), sunt un tip de pilulă pe bază de apă folosit deseori pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Administrarea îndelungată a diureticelor tiazide este corelată cu niveluri reduse ale PSA. Administrarea simultană a diureticelor tiazide şi a statinelor este corelată cu niveluri chiar şi mai reduse ale PSA decât în situaţia administrării doar a unui tip din aceste medicamente.

În cazul bărbaţilor despre care nu se cunoaşte prezenţa cancerului de prostată, nu este întotdeauna clar dacă o reducere a PSA este sau nu utilă. În anumite cazuri, factorul care reduce PSA poate reduce şi riscul de cancer de prostată pentru bărbatul în cauză. Însă, în ambele cazuri, nivelul PSA poate fi redus fără o reducere corespunzătoare şi a riscului de cancer. Acest lucru se poate dovedi chiar nociv, dacă nivelul PSA este redus de la un nivel anormal la unul normal pentru că astfel se poate împiedica detectarea unui cancer. Din acest motiv este extrem de important să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre orice poate afecta nivelul PSA.

Tipuri speciale de teste PSA

Unii medici pot avea în vedere utilizarea anumitor tipuri speciale de teste PSA pentru pentru a putea lua o decizie cu privire la necesitatea unei biopsii a prostatei, însă nu toţi medicii sunt de acord asupra modului în care se utilizează aceste alte teste PSA. Dacă testul PSA la care sunteţi supus are un rezultat anormal, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre riscul de cancer şi necesitatea altor teste şi analize.

Procentul de PSA liberi

PSA este prezent în sânge în 2 forme majore. Una dintre forme este ataşarea de proteinele sanguine, în timp ce alţii circulă liber (neataşat). Procentul de PSA liberi (fPSA) este raportul între cantitatea de PSA care circulă liber raportat la nivelul total al PSA. Procesul de PSA liberi este mai redus în cazul bărbaţilor care au cancer de prostată, ca în cazul celor care nu au acest tip de cancer.

Acest test este aplicat uneori pentru ajuta la luarea unei decizii cu privire la realizarea biopsiei prostatei, dacă rezultatele PSA sunt în intervalul limită (între 4 şi 10). Un procent mai redus de PSA liberi înseamnă că probabilitatea de a avea cancer de prostată este mai mare şi probabil trebuie să faceţi o biopsie. Mulţi medici recomandă biopsii bărbaţilor al căror procent de PSA liberi este de 10% sau mai redus, şi recomandă bărbaţilor să aibă în vedere biopsia dacă nivelul este între 10% şi 25%. Utilizarea acestor valori de referinţă ajută la detectarea mai multor cancere şi ajută unii bărbaţi să evite biopsii inutile ale prostatei. Acest test este folosit pe scară largă, însă nu toţi medicii sunt de acord că 25% este cel mai bun punct de referinţă pentru a decide cu privire la o biopsie, iar valoarea de referinţă se poate modifica în funcţie de nivelul PSA.

Un test mai recent, cunoscut sub denumirea de PSA complexat, măsoară cantitatea de PSA care este ataşată altor proteine. Acest test este descris în mai multe detalii în secţiunea „cercetarea şi tratamentului cancerului de prostată”.

Viteza PSA

Viteza PSA nu este un test distinct. Aceasta măsoară cât de repede creşte PSA în timp. În mod normal, nivelurile PSA cresc lent cu vârsta. Anumite cercetări au constatat că aceste niveluri cresc mai rapid dacă un bărbat are cancer, însă studiile nu au arătat faptul că viteza PSA este mai utilă decât nivelul PSA în sine în detectarea cancerului de prostată. Din acest motiv, ghidurile nu recomandă utilizarea vitezei PSA ca şi indicator în screeningul pentru cancerul de prostată.

Densitatea PSA

Nivelurile PSA sunt mai ridicate la bărbaţi cu glande prostatice mărite. Densitatea PSA (PSAD) este folosită uneori în cazul bărbaţilor glande prostatice de dimensiuni mai mari pentru a încerca o ajustare a acesteia. Medicii măsoară volumul (dimensiunea) glandei prostatice cu o sondă cu ultrasunete transrectală (subiect abordat în secţiunea “diagnosticul in cancerul de prostată“) şi împart numărul de PSA la volumul prostatei. O densitate ridicată a PSA (PSAD) indică o mai mare probabilitate de cancer. S-a dovedit că testarea densităţii PSA este la fel de utilă ca şi testul privind procentul de PSA liberi.

Intervalele PSA în funcţie de vârstă

Nivelurile PSA sunt în mod normal mai ridicate la bărbaţii mai în vârstă decât la cei tineri, chiar şi atunci când nu este prezent un cancer. Un rezultat PSA în intervalul limită poate fi foarte îngrijorător la un bărbat în vârstă de 50 de ani, dar poate cauza mai puţine motive de îngrijorare la unul de de 80 de ani. Din acest motiv, unii medici au sugerat compararea rezulatelor PSA cu rezultatele altor bărbaţi de aceeaşi vârstă.

Dat fiind faptul că utilitatea intervalelor PSA în funcţie de vârstă nu a fost încă bine stabilită, mulţi medici şi organizaţii profesionale (precum şi proiectanţii testelor PSA) nu recomandă utilizarea lor pentru moment.

Alte utilizări ale analizei de sânge PSA

Analiza PSA este utilizată în principal pentru a detecta cancerul de prostată în stadiu incipient, însă este utilă şi după diagnosticarea cancerului de prostată. Pentru mai multe informaţii despre alte utilizări ale analizei PSA, a se vedea secţiunile „diagnosticul în cancerul de prostată“ şi „Monitorizarea nivelurilor PSA în timpul tratamentului şi după acesta.“

Examenul rectal digital (DRE)

Pentru a realiza un examen rectal digital (DRE), medicul foloseste mâna si acoperă degetul cu o mânuşă peste care a aplicat un lubrifiant pentru a palpa orice umflătură sau zonă tare de pe prostată care poate fi cancer. Glanda prostatică se află chiar în faţa rectului, iar majoritatea cancerelor apar în partea din spate a glandei şi pot fi simţite în timpul unei examinări rectale. Această examinare poate fi inconfortabilă (mai ales la bărbaţii care au hemoroizi), dar de regulă nu este dureroasă şi durează puţin.
DRE are o eficacitate mai redusă decât analiza de sânge PSA în depistarea cancerului de prostată, dar poate identifica uneori cancere la bărbaţii cu niveluri normale ale PSA. Din acest motiv, examinarea DRE poate face parte din screeningul pentru cancerul de prostată.

DRE poate fi utilizată şi pentru cei deja diagnosticați, pentru a se vedea dacă acesta s-a răspândit la ţesuturile din apropiere sau dacă un alt cancer a revenit după tratament.