Suferința și pierderea

Suferința și pierderea. Doliul este un răspuns normal la pierdere, care se petrece de-a lungul timpului și care cuprinde o gamă largă de emoții, gânduri și reacții comportamentale, cât și reacții fizice/fiziologice. Doliul este adesea resimțit în valuri care variază în intensitate, și ar putea fi descris ca stadii sau sarcini prin care trece persoana îndurerată. Modul în care o persoană trece prin doliu depinde de mulți factori, care țin mai ales de trăsăturile individuale ale acestuia și de relația lor cu persoana care tocmai a murit.
Când o persoană pierde pe cineva apropiat este normal să fie îndurerată/îndoliată. Acest proces cere timp și, de regulă, include diferite emoții și comportamente. Deși de cele mai multe ori doliul se referă la un răspuns emoțional legat de moartea unei persoane iubite, persoanele diagnosticate cu cancer și familiile lor pot „purta doliu” pentru alte pierderi datorate cancerului, cum ar fi pierderea unui sân, pierderea fertilității sau pierderea independenței.

Termenii îndoliere, doliu și durere/suferință sunt adeseori folosiți alternativ; totuși ei au înțelesuri ușor diferite. Îndolierea este răspunsul emoțional al persoanei la experiența pierderii. Doliul este expresia exterioară a îndolierii, și include obiceiurile culturale și religioase legate de moarte. Doliul este de asemenea definit ca fiind procesul de adaptare la noua viață după pierderea suferită. Durerea/suferința se referă la acea perioadă de îndoliere și doliu, ce apare după pierderea suferită.

Reacțiile obișnuite ale îndolierii

Reacțiile la pierdere, numite și reacții ale îndolierii, variază mult atât de la o persoană la alta, cât și la aceeași persoană de-a lungul timpului. Nu toată lumea are același set de răspunsuri la doliu, dar cele comune includ sentimente dificile, gânduri negative, senzații fizice și reacții comportamentale.
Sentimentele. Persoanele care trec prin experiența pierderii, pot experimenta o varietate de sentimente, cum ar fi șoc, apatie, tristețe, negare, disperare, anxietate, furie, vinovăție, singurătate, depresie, deznădejde, ușurare și nostalgie.
Gândurile. Cele mai comune includ neîncredere, confuzie, dezorientare, dificultăți de concentrare, preocupare și halucinații (crezi că îl vezi sau îl auzi pe cel decedat).
Senzațiile fizice. Este normal ca doliul să provoace reacții fizice, cum ar fi dificultăți de respirație sau senzație de greutate în piept sau gât, greață sau un stomac sensibil, amețeală, dureri de cap, amorțeală fizică, tensiune musculară sau senzație de slăbiciune și oboseală. De asemenea, se poate să apară o vulnerabilitate la boală.
Comportamente. Persoana aflată în doliu, poate experiementa dificultăți de adormire sau de menținere a somnului, își poate pierde energia și interesul pentru activitățile care îi făceau plăcere, poate experimenta fluctuații ale poftei de mâncare sau își poate pierde interesul pentru interacțiunile sociale. Persoana aflată în doliu, poate deveni, de asemenea, mai iritabilă sau mai agresivă. Alte reacții comportamentale obișnuite pot include agitația, hiperactivitatea și indiferența, nepăsarea.

Religie și spiritualitate

Doliul poate avea efecte și asupra credințelor religioase și spirituale ale unei persoane. De exemplu, pierderea poate determina persoana aflată în suferință să se îndoiască de credința ei și de viziunea sa asupra lumii, sau poate întări credința persoanei, oferindu-i o nouă perspectivă asupra scopului vieții.

Experiența îndolierii

Fiecare persoană trece prin experiența îndolierii diferit. Adeseori, o persoană resimte îndolierea în valuri sau cicluri, cu perioade de intense și dureroase sentimente, care fluctuează, vin și trec. Persoanele aflate în doliu, pot avea impresia că au făcut progrese, ca mai apoi, dintr-odată să experiementeze din nou, sentimente copleșitoare. Aceste perioade reînnoite de doliu pot avea loc la date cu semnificație, cum ar fi sărbătorile sau zilele de naștere, sau se pot întâmpla și fără motiv. În timp, aceste perioade intense de doliu devin mult mai puțin frecvente și intense, pentru că persoana se adaptează la respectiva pierdere.

Sarcinile din perioada doliului

Cercetatorii au descris adesea procesul îndolierii ca fiind o serie de sarcini pe care persoana îndoliată trebuie să le rezolve pentru a depăși momentul. Un astfel de model cuprinde patru sarcini, și anume:
Sarcina unu. Acceptați realitatea pierderii.
Sarcina doi. Experimentați durerea provocata de doliu.
Sarcina trei. Adaptați-vă la viața fără persoana care a murit.
Sarcina patru. Retrageți-vă energia emoțională de la persoana pierdută și îndreptați-vă atenția asupra altor oameni și activități.

Factorii care afecteaza indolierea
De-a lungul stadiilor doliului, atât natura și intensitatea reacțiilor, cât și perioadele de timp când persoana suferă sunt afectate de o varietate de factori:

Natura relației cu persoana decedata (de exemplu, intensitatea îndolierii este diferită atunci când unei persoane îi moare partenerul sau un părinte, față de atunci când îi moare un vecin sau un coleg de muncă).
Cauza decesului (de exemplu, procesul acesta de îndoliere depinde de modul în care persoana a murit, dacă a fost o moarte bruscă sau dacă acea persoană era bolnavă de mult timp, iar decesul era iminent).
Vârsta și sexul persoanei îndoliate.
Istoria vieții persoanei îndoliate, incluzând experiențele anterioare cu pierderea.
Personalitatea persoanei îndoliate.
Sprijinul venit din partea prietenilor și familiei.
Obiceiurile persoanei îndoliate.
Credințele religioase sau spirituale ale persoanei îndoliate.

În plus, doliul este mai dificil și mai complicat atunci când persoana îndoliată are sentimente sau conflicte nerezolvate față de persoana decedată. Persoanele care se confruntă cu un astfel de doliu complicat pot apela la ajutorul unui specialist, cum ar fi un lucrător social, un psiholog sau un consilier spiritual.

Doliul în diverse culturi
Deși fiecare persoană este unică, experiența doliului este modelată de societatea și cultura din care face parte. Fiecare cultură are setul său de credințe și ritualuri privind moartea, care afectează felul în care oamenii experimentează doliul. Înmormântările și serviciile memoriale ajută oamenii să se conecteze cu comunitațile lor și să își împărtășească suferința. Totuși, modul în care o persoană se exprimă sau experimentează doliul poate fi în dezacord cu ceea ce așteaptă ceilalți de la ea. De exemplu, cineva care simte apatie și căreia încă nu-i vine să creadă că ceea ce s-a întâmplat e real, ar putea să nu plângă la înmormântare, așa cum ar fi de așteptat. Altcineva, ar putea atinge un nivel de disperare care este în discordanță cu normele și credințele culturii din care face parte. Este foarte important ca oamenii să fie lăsați să-și exprime suferința în felul în care ei își doresc.