Examinarea rectală

Examinarea rectală poate fi făcută de medicul de familie sau de către un specialist. Acesta își va introduce un deget înmănușat în rectul dvs și va palpa, căutând eventuale umflături. Examinarea poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă.

 

Sigmoidoscopia și proctoscopia

Aceste examinări permit medicului sau asistentului medical să observe interiorul rectului (proctoscopia) sau a părții inferioare a intestinului gros (sigmoidoscopia). Sunt două tipuri de sigmoidoscopie – rigidă și flexibilă. Însă nu este o diferență foarte mare între ceea ce se întămplă în timpul examinării. Sigmoidoscopul rigid are un tub care nu se îndoaie și este mai scurt.

De obicei nu este nevoie de internare în spital pentru efectuarea acestor examinări. Nu este necesară administrarea de anestezice sau medicamente care să inducă stare de sommolență. Pregătirea pentru sigmoidoscopie constă în golirea intestinului gros. Acest lucru se realizează prin efectuarea unei clisme sau prin administrarea de laxative puternice înaintea procedurii, pentru a goli intestinul. Doctorul sau asistentul medical vă pot îndruma să faceți o clismă sau să vă administrați laxativele acasă cu o zi înainte de a merge la clinică pentru testare.

Dacă va descoperi zone anormale, doctorul sau asistentul medical va preleva probe (biopsie) cu sigmoidoscopul. Dacă prezentați excrescenle ale căptușelii intestinului (polipi), acesta le va înlătura și le va trimite pentru a fi examinate sub microscop. Întreaga procedură durează aproximativ 5 minute. Este posibil să dureze mai mult în cazul în care este necesară înlăturarea polipilor, dar chiar și atunci, durata testului nu va depăși 10-15 minute.

În mod normal ar trebui să puteți să vă duceți acasă imediat după încheierea testului. Unele persoane suferă de o ușoară sângerare din rect în urma sigmoidoscopiei, în special dacă li s-au înlăturat polipi. Este normal și de obicei trece în câteva zile.

 

Colonoscopia

Colonoscopia analizează tot interiorul intestinului gros. Acest test se efectuează ambulatoriu și durează aproximativ o oră. Intestinul trebuie să fie gol. Vi se va da o listă de indicații menite să pregătească intestinul pentru această examinare. Este posibil ca aceste indicații să includă:

  • Întreruperea administrării de suplimente cu fier;
  • Interdicția de a mânca alimente solide cu o zi sau două înaintea examinării;
  • Îndemnul de a bea cât mai multe lichide;
  • Administrarea de laxative;

 

Laxativele pot afecta oamenii în mod diferit. Veți avea nevoie să mergeți frecvent la toaletă, iar pentru unele persoane acestă nevoie este urgentă. Este posibil să aveți crampe stomacale. Este indicat să rămâneți acasă în ziua în care vă veți administra laxativele, pentru a fi aproape de o toaletă.

Când ajungeți la spital, asistentul medical vă va ruga să vă dezbrăcați și vă va oferi un halat cu care să vă schimbați. Sub halat este posibil să aveți pantaloni din hârtie decupați în partea din spate. Probabil că înainte de test vi se vor administra sedative (medicamente care induc stare de somnolență). Este necesară administrarea de sedative și analgezice la aproape fiecare colonoscopie, fără ele procedura ar fi foarte greu de suportat. Însă este posibil să vi se efectueze colonoscopia fără sedative, dacă aveți un motiv serios pentru care doriți acest lucru. Va trebui să vorbiți însă cu doctorul sau un specialist despre acest aspect înainte de procedură.

Doctorul sau asistentul medical vă va cere să vă întindeți pe o parte. Vă va introduce un tub flexibil în rect, până în intestin. Tubul se îndoaie ușor, astfel că poate trece cu ușurință de curbele intestinului. În acest mod se va putea efectua examinarea intestinului, pe toată lungimea sa. Lumina din interiorul tubului permite observarea oricăror probleme sau umflături. Colonoscopul poate face poze și poate preleva probe pentru biopsie în timpul testului. Doctorul sau asistentul medical poate utiliza o vopsea specială pentru a evidenția zonele ce prezintă anormalități, această procedură purtând numele de cromoscopie.

Ar trebui să puteți merge acasă la câteva ore după ce testul a fost efectuat. Ținând cont de sedativele administrate, nu ar trebui să conduceți un autovehicul 24 de ore după intervenție. Din același motiv, ar trebui să aveți un însoțitor care să vă ducă acasă. Dacă locuiți singur, ar fi ideal ca însoțitorul să rămână peste noapte, pentru a se asigura că sunteți bine.

Colonoscopia este un test foarte sigur. Însă, ca toate examinările medicale, există riscuri. Există o posibilitate foarte redusă ca în timpul testului să se producă o ruptură în intestin, numită perforație. Se întâmplă cel mult o dată la 800 de colonoscopii. Dar menționăm acest risc, pentru că este o complicație severă pentru puținele persoane afectate. Dacă aveți o perforație, va trebui să mergeți în sala de operații pentru o intervenție chirurgicală de urgență care va repara peretele intestinal. Și va fi nevoie să luați antibiotice puternice pentru prevenirea infecției abdominale.

 

Colonoscopia virtuală (colonografia cu tomografie computerizată)

Colonoscopia virtuala se numește și colonografie cu tomografie computerizată (colonografie CT). În loc de a introduce colonoscopul în intestin, doctorul analizează imagini create pe calculator.

Înaintea testului veți lua laxative și veți bea multe lichide pentru a vă curăța intestinul. Va fi nevoie și să urmați o dietă specială în zilele premergătoare examinării. Doctorul sau asistentul medical vă va oferi toate detaliile. Testul utilizează un scanner cu computer tomograf, astfel că examinare poate fi făcută ambulatoriu, în secția de tomografii computerizate.

Chiar înainte de examinare, doctorul sau asistentul medical vă va introduce un tub mic în rect și va pompa înauntru aer sau dioxid de carbon. Acest proces ajută la mărirea intestinului, ceea ce va rezulta în imagini mai clare în timpul scanării. Vi se vor face două tomografii computerizate. O tomografie computerizată vi se va face stând pe spate și una stând pe burtă. Un computer sincronizează cele două scanări și crează o imagine virtuală a interiorului intestinului. Această inagine va dezvplui dacă există excrescențe sau umflături pe peretele intestinal. În cazul în care va fi necesară o biopsie, vi se va face și o colonoscopie.

 

Clisma cu bariu

Aceasta este o radiografie a intestinului gros. Doctorii pot apela la ea în locul unei colonoscopii virtuale. Pentru această examinare, este necesar să aveți intestinul golit. Veți fi rugat:

  • Să vă administrati laxative cu o zi înainte
  • Să beți multe lichide în ziua anterioară testului
  • Să nu mâncați mâncare solidă cu o zi înainte
  • Să nu beți și să nu mâncați nimic în dimineața testului

Când veți ajuge la clinică, un asistent medical vă va ruga să vă schimbați într-un halat. Sub halat este posibil să aveți pantaloni din hârtie decupați în partea din spate.

Înaintea testului este posibil să vi se facă o spălare intestinală, însă majoritatea persoanelor nu au nevoie de această procedură, pentru că laxativele au, în general, un efect bun. Spălarea intestinală este asemănătoare clismei. Asistentul medical vă va introduce un tub în rect, iar prin tub va trece apă. Ulterior, apa va trece înapoi prin tub într-o găleată sau alt recipient. Pe măsură ce apa iese, spală interiorul intestinului.

Bariul este un lichid alb lăptos care este evidențiat pe radiografie. Vi se va introduce în rect un amestec de bariu și apă, la fel ca în cazul spălării intestinale. Numai că de data aceasta va trebui să încercați să rețineți lichidul până ce toate radiografiile vor fi fost efectuate.

Bariul trece prin intestin și evidențiază orice umflături sau excrescențe. Doctorul observă acest lucru pe radiografie.

Această examinare poate fi inconfortabilă și obositoare. Este indicat să aveți un însoțitor care să vă conducă acasă. După examinare, este posibil să fiți constipat, iar primele scaune să fie albe. Aveți posibilitatea de a ruga doctorul sau asistentul medical să vă prescrie un laxativ blând pe care să-l folosiți după examinare. Scaunele vor reveni la normal după ce bariul va fi eliminat din organism.

 

Alte teste pentru cancer intestinal

Dacă testele indică apariția cancerului în intestinul gros, este posibil să aveți nevoie de alte teste referitoare la cancer și dacă acesta s-a răspândit, pentru identificarea stadiului. Doctorii folosesc această informație în stabilirea tratamentului. Este posibil să vi se efectueze aceste examinări din nou, în timpul tratamentului și după, pentru a vedea cum decurge tratamentul.

 

Tomografie computerizată

În cadrul unei tomografii computerizate se fac radiografii cu raze X din diferite unghiuri. Imaginile cu raze X sunt introduse într-un calculator și formează o imagine detaliată internă a organismului. Dacă aveți cancer la intestinul gros, este probabil sa vi se facă o tomografie computerizată a pieptului, abdomenului și pelvisului (zona dintre oasele șoldului). Tomografia oferă o imagine detaliată a cancerului și arată dimensiunea acestuia. Doctorul poate folosi această imagine și pentru a vedea dacă alte organe (ficatul, de exemplu) au fost afectate de răspândirea cancerului.

Înaintea tomografiei veți fi rugat:

  • Să nu beți sau mâncați cu patru ore înainte;
  • Să beți un lichid special cu câteva ore înainte;
  • Să beți din lichidul respectiv și în sala de examinare;

Chiar înaintea tomografiei, doctorul vă poate introduce un lichid în rect. Lichidul are rolul de a face imaginile mai clare. Vi se poate face o tomografie computerizată și o parte a unei colonoscopii virtuale (colonografie tomografică computerizată). Mai multe informații despre colonoscopia virtuală găsiți în această secțiune. Iar informații detaliate cu privire la tomografia computerizată sunt menționate în secțiunea despre examinările pentru cancer.

Dacă nu vi se efectuează o tomografie computerizată, este posibil să vi se facă în schimb o radiografie a pieptului și o ecografie a abdomenului. Dacă suferiți de cancer rectal este posibil să vi se facă și un scan RMN al pelvisului și o ecografie a rectului.

 

Rezonanța magnetică nucleară

O scanare RMN utilizează magneți puternici pentru a crea o imagine a organismului. Uneori poate oferi o imagine mai detaliată față de tomografia computerizată și este folosită cel mai adesea în cazul cancerului rectal. Doctorul vă poate solicita să efectuați acest test cu o bobină endo rectală. Aceasta este o bobină magnetică de mici dimensiuni care vă este introdusă în rect în timpul examinării. Este inconfortabilă, dar oferă o imagine foarte clară a rectului. Pentru a ști la ce să vă așteptați, puteți să vă întrebați doctorul cât timp veți fi nevoit să suportați bobina. Informații despre RMN găsiți în secțiunea testelor pentru depistarea cancerului.

 

Ecografia rectului

Este un tip de examinare cu ultrasunete pe care doctorul o poate folosi în urma diagnosticării cancerului rectal. Poate evidenția:

  • Dimensiunea tumorii;
  • Dacă s-a răspândit în zona din jurul rectului;

Pentru efectuarea ecografiei este necesară introducerea în rect a unei sonde cu ultrasunete. Poate fi inconfortabil, dar durează doar câteva minute. Informații despre ecografii vă sunt disponibile în secțiunea testelor pentru depistarea cancerului.

 

Ecografia stomacului (a abdomenului)

Acest test folosește unde sonore pentru a crea o imagine a interiorului organismului. Vă veți întinde pe spate, iar un asistent medical va aplica un gel pe abdomenul dvs. Apoi va trece un microfon de mici dimensiuni peste abdomenul dvs. Microfonul înregistrează ecourile și trimite apoi semnale pe un calculator, care le transformă într-o imagine. Doctorul poate dori să folosească această examinare pentru a vă analiza ficatul. Ficatul este unul dintre primele organe de răspândire a cancerului intestinal.

 

Radiografia pieptului

Este posibil să vi se efectueze o radiografie a pieptului pentru a vi se verifica starea generală de sănătate și pentru asigurarea că nu există semne de răspândire a cancerului la plămâni.

 

Analize de sânge CEA

Unele cancere intestinale produc o proteină numită CEA, care poate fi detectată în sânge. CEA este prescurtarea de la antigen carcinoembrionic. De obicei doctorii recoltează o probă de sânge pentru a analiza nivelele antigenului carcinoembrionic după diagnosticare. Doctorul poate apoi compara nivelele pe perioada tratamentului, pentru a vedea cum decurge acesta.

Nivelul de CEA din organism crește și în cazul revenirii cancerului după tratament. Dar anumite cancere intestinale nu produc CEA, astfel că doctorul nu vă va recomanda aceste analize.

 

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Doctorul vă poate recomanda o tomografie cu emisie de pozitroni dacă suspectă răspândirea cancerului în afara intestinului sau în ganglionii limfatici din apropiere. În mod normal doctorii nu utilizează PET în cazurile de cancer intestinal, dar vi se poate recomanda o astfel de tomografie dacă rezultatele altor tipuri de examinări sunt incerte.

În cadrul unei PET vi se va injecta în venă o substanță usor radioactivă. Celulele active absorb radioactivitatea și acest lucru este evidențiat pe tomografie. Celulele canceroase sunt de obicei mai active decât cele normale.

Doctorul vă poate recomanda o tomografie cu emisie de pozitroni în timpul sau după tratament. Această tomografie poate scoate în evidență dacă au mai rămas celule canceroase sau dacă tratamentul a funcționat și le-a eliminat complet. Informații despre tomografia cu emisie de pozitroni vă sunt disponibile în secțiunea testelor pentru depistarea cancerului.