EMBOLIZAREA IN CANCERUL HEPATIC

EMBOLIZAREA IN CANCERUL HEPATIC este procedura prin care se injectează substanțe care blochează sau reduc circulația sângelui către celulele canceroase din ficat.

Ficatul este un organ neobișnuit, în sensul în care are două surse de alimentare cu sânge. Majoritatea celulelor hepatice normale sunt alimentate de ramuri ale venei porte, iar celulele canceroase din ficat sunt de obicei alimentate de ramuri ale arterei hepatice. Blocarea ramurii arterei hepatice care alimentează tumoarea ajută la distrugerea celulelor canceroase și nu afectează celulele sănătoase, deoarece au altă sursă de alimentare, reprezentată de vena portă.

Embolizarea reprezintă o opțiune pentru unii pacienți cu tumori care nu pot fi îndepărtate prin intervenție chirurgicală. Poate fi utilizată în cazul tumorilor care sunt prea mari pentru a fi tratate prin ablație (de obicei mai mari de 5 cm). Embolizarea poate fi folosită și împreună cu ablația. Embolizarea reduce o parte din alimentarea cu sânge a țesutului hepatic sănătos, așa că este posibil să nu fie cea mai bună opțiune pentru pacienții cu ficatul deteriorat de afecțiuni ca hepatita sau ciroza.

În general acest tip de tratament nu necesită internare. Încă nu este clar care dintre cele 3 tipuri de embolizare este mai eficient prin prisma rezultatelor pe termen lung.

 

Embolizarea arterială

Embolizarea arterială este cunoscută și sub numele de embolizare transarterială (sau TAE). În cadrul acestei proceduri, un cateter (un tub subțire, flexibil) este introdus într-o arteră printr-o mică incizie în coapsa interioară și dirijat în sus, de-a lungul arterei hepatice, până în ficat. De obicei se injectează și un colorant în sânge, pentru a-l ajuta pe medic să monitorizeze traseul cateterului prin angiografie (un anumit tip de radiografie). Odată cateterul fixat, sunt injectate mici particule în arteră, pentru a o bloca.

 

Chemoembolizarea

Această abordare, cunoscută și sub numele de chemoembolizare transarterială (sau TACE) combină embolizarea cu chimioterapia. Cel mai adesea, presupune folosirea unor microsfere încărcate cu medicamente chimioterapice care au rolul de a distruge tumoarea din interior, dar și de a opri fluxul sanguin către tumoare. TACE poate fi efectuată prin administrarea chimioterapiei prin cateter direct în arteră, ulterior blocând artera.

 

Radioembolizarea (RE)

Această tehnică combină embolizarea cu radioterapia. În unele țări, această procedură se realizează prin injectarea unor microsfere radioactive în artera hepatică. Aceste microsfere sunt comercializate sub denumiri ca TheraSphere® și SIR-Spheres®. Odată ajunse în organism, microsferele se depun în vasele de sânge de lângă tumoare, de unde emit, timp de câteva zile, cantități mici de radiații către locul unde se află tumoarea. Radiația parcurge o distanță foarte mică, astfel că afectează în principal doar zona tumorii.

 

Efecte secundare ale embolizării

Posibilele complicații ale embolizării includ dureri abdominale, febră, greață, infecții ale ficatului, inflamarea vezicii biliare și cheaguri de sânge în vasele de sânge principale ale ficatului. Deoarece țesutul sănătos poate fi afectat în urma embolizării, există riscul deteriorării funcțiilor hepatice. Riscul se mărește dacă este embolizată o ramură mare a arterei hepatice. Complicații severe nu sunt frecvente, dar sunt posibile.