Intervenția chirurgicală – în tumorile cerebrale

O intervenție chirurgicală se poate efectua în următoarele situații

  • Pentru a elimina întreaga tumoare
  • Pentru a îndepărta cea mai mare parte a tumorii (numită rezecție subtotală sau debulking)
  • Pentru a face o biopsie a tumorii
  • Pentru a îndepărta în totalitate o tumoare benignă în creștere, sau o parte a acesteia.

Îndepărtarea unei tumori în creștere este importantă deoarece în interiorul craniului există un spațiu limitat. Dacă o tumoare devine mai mare, aceasta ocupă mai mult spațiu, ceea ce duce la creșterea presiunii intracraniene. Presiunea crescută cauzează unele dintre simptomele asociate tumorilor cerebrale. Tumorile cu grad scăzut,adică cele cu creștere lentă nu se pot dezvolta suficient de repede pentru a provoca aceste probleme. Deci, dacă aveți o tumoare cu creștere foarte lentă, este posibil să nu aveți nevoie de o intervenție chirurgicală imediată sau chiar deloc.

Chiar dacă medicul chirurg nu crede că poate îndepărta complet tumoarea, va încerca să în o îndepărteze cât mai mult posibil. Aceasta procedură se numește rezecție subtotală sau debulking și poate contribui la încetinirea progresului tumorii și la ameliorarea simptomelor. De asemenea, facilitează tratarea celulelor tumorale lăsate în urmă cu radioterapie sau chimioterapie. În cazul tumorilor mai mici, este mai ușor ca tratamentul să ajungă la toate celulele canceroase, în special în centrul tumorii.

Intervenția chirurgicală ca tratament împotriva tumorilor cerebrale

Această secțiune este dedicată operațiilor pentru extirparea tumorile cerebrale și cuprinde informații despre se petrece înainte și după operație.

S-ar putea să fie nevoie de o intervenție chirurgicală pentru:

  • Diagnosticarea tipului de tumoare cerebrală
  • Îndepărtarea întregii tumori, în încercarea de a vindeca cancerul
  • Îndepărtarea unei părți cât mai mari din tumoare pentru a-i încetini creșterea și pentru ameliora simptomele
  • Îndepărtarea unei părți cât mai mari din tumoare pentru a ajuta alte tratamente să funcționeze mai bine
  • Introducerea plăcuțelor de chimioterapie în tumoare
  • Introducerea unui tub (șunt) pentru a scurge surplusul de lichid din creier și pentru a elibera presiunea intracraniană
  • Amplasarea unei capsule mici din plastic (un rezervor Ommaya sau un dispozitiv de accesare ventriculară) sub scalp, astfel încât medicamentele pentru cancer să poată fi injectate direct acolo.

Chiar dacă o tumoare nu poate fi eliminată complet tot este deseori recomandat să se efectueze o intervenția chirurgicală. Chirurgul va putea elimina o parte din tumoare, în cadrul unei proceduri care se numește debulking. Merită să faceți acest lucru deoarece îndepărtarea unor țesuturi va ajuta la stabilirea unui diagnostic clar. Chiar și îndepărtarea unei părți a tumorii poate ajuta la controlul simptomelor și la încetinirea creșterii acesteia.

Îndepărtarea unor tumori poate ajuta alte tratamente, cum ar fi radioterapia sau chimioterapia, să funcționeze mai bine.

Unele tumori cerebrale se pot vindeca complet cu ajutorul intervenției chirurgicale. Acest lucru depinde de:

  • Dacă tumoarea poate fi complet eliminată
  • Tipul de tumoare
  • Calitatea tumorii
  • Poziția sa în creier

Chirurgii care efectuează intervenții pentru îndepărtarea tumorilor cerebrale se numesc neurochirurgi. În timpul intervenției echipa este formată din mai mulți chirurgi, condusă de neurochirurgul dvs. curant. Este posibil să fie implicați și alți specialiști, cum ar fi un chirurg ORL, în cazul în care este vorba despre un neurinom acustic  sau o tumoare hipofizară.

Tipuri de chirurgie cerebrală

Vă prezentăm câteva tipuri de intervenții chirurgicale cerebrale și unele dintre termenii tehnici pe care îi veți auzi.

Biopsia

Chirurgul dvs. poate sugera o biopsie, ca prim pas, pentru a identifica despre ce tip de tumoare pe creier este vorba.

De obicei, pacientul care suferă o biopsie stă internat în spital pentru câteva zile, dar există și spitale unde operația se face într-o singură zi. Se va efectua și un examen CT sau RMN înainte de operație, pentru a vedea exact unde este tumoarea.

Sub anestezie, chirurgul face o mică gaură în craniu care se numește gaură de trepanație. Chirurgul bagă un ac foarte subțire prin gaură, până la tumoare, și îndepărtează o mică bucată din tumora cerebrală pe care o trimite la laborator unde un patolog o examinează la microscop.

Patologul poate să spună din ce tip de celule s-a dezvoltat cancerul, ceea ce ajută la stabilirea tratamentului.

Biopsia ghidată

 

O biopsie este ghidată cu ajutorul unui aparat CT sau RMN, care ajută la asigurarea faptului că medicul chirurg poate introduce vârful acului exact în locul potrivit pentru a lua o mostră din tumoare. Chirurgii folosesc cel mai adesea biopsie ghidată pentru tumorile care sunt localizate  adânc în creier sau pentru tumorile care sunt răspândite pe o zonă mare a creierului.

Există două modalități de a face o biopsie ghidată – prin biopsie stereotactică sau prin neuro navigație.

Biopsie stereotactică

Biopsia stereotactică se efectuează cu ajutorul unui cadru care susține capul. După ce s-a efectuat scanarea, medicii folosesc imaginile și punctele de referință de pe cadrul de susținere pentru a ghida cu precizie acul. De cele mai multe ori, biopsiile stereotactice se efectuează sub anestezie generală. Chirurgul face o gaură foarte mică în craniu cu un burghiu, așa cum se face pentru orice biopsie a creierului, apoi se setează cadrul pentru a se putea ghida acul în poziția corectă pentru a lua mostra de țesut.

Neuro navigația

În cazul neuro navigației, chirurgul preia mostra pentru biopsia tot cu un ac foarte fin dar nu se folosește un cadru pentru cap. Chirurgul se uită la imaginile  CT sau RMN în timp ce ghidează acul. Uneori se amplasează niște semne înainte de examenul RMN sau CT care se văd apoi pe imagini și pe care neurochirurgul le poate folosi pentru a introduce și ghida acul. Uneori chirurgii folosesc repere naturale, precum nasul, ochii și urechile pentru a putea să ghideze acul.

După biopsie

Imediat după fiecare tip de biopsie, chirurgul trimite proba de țesut la laborator. Rezultatul va specifica tipul de tumoare cerebrală și gradul acesteia.

De obicei, va trebui să stați în spital cel puțin peste noapte după o biopsie la nivelul creierului. Deși procedura în sine poate părea înfricoșătoare, este destul de sigură. Principalul risc este sângerarea sau inflamațiile ulterioare, dar aceste situații sunt rare. Este posibil să se administreze steroizi înainte și după biopsie pentru a ajuta la controlul unor eventuale inflamații.

Craniotomie

O craniotomie este cel mai frecvent tip de operație folosită în cazul unor tumori pe creier. În tipul acestei proceduri, chirurgul taie o zonă de os din craniu pentru a putea opera direct pe creier. După îndepărtarea tumorii cerebrale, chirurgul pune bucata de craniu (numita clapa) înapoi și coase scalpul la loc. În majoritatea cazurilor, părul ascunde cicatricile rămase după operație.

Evident, neurochirurgii vor să elimine cât mai mult din tumoare, sau chiar pe toată. Din păcate, nu este întotdeauna posibil să se elimine întreaga tumoare. Dacă chirurgul nu poate face acest lucru, va elimina cât de mult posibil, dar asta înseamnă că s-ar putea să fie nevoie de tratament suplimentar (radioterapie sau chimioterapie) după ce vă recuperați după intervenția chirurgicală.

Microchirurgia

Microchirurgia presupune folosirea unui microscop puternic. Chirurgul are nevoie de microscop pentru a examina mai atent țesutul cerebral în timp ce efectuează operația, fiindu-i astfel mai ușor să distingă țesutul sănătos de țesutul tumoral și, prin urmare, să decidă ce trebuie eliminat și ce nu.

Șunturile

Unele tipuri de tumori pe creier blochează circulația normală a fluidului din jurul creierului și al măduvei spinării, cunoscut sub numele de lichid cefalorahidian (LCR). Deoarece nu se poate scurge, lichidul se acumulează în interiorul craniului, ducând la o afecțiune numită hidrocefalie, care se traduce ca fluid în creier și care cauzează creșterea presiunii din interiorul capului (presiunea intracraniană).

Pentru a scurge acest lichid, trebuie să se instaleze un șunt în timpul intervenției chirurgicale. Un șunt este, de fapt, un tub de drenaj, denumit și cateter ventricular. Șunturile sunt, de obicei,făcute din material plastic și au dimensiuni mici, de aproximativ 3 mm diametru, având și supape astfel încât fluidul să se poată scurge din creier, dar fără să poată intra în creier din direcția opusă.

Nu există semne exterioare că a fost montat un șunt.

Șunturile elimină lichidul în exces din ventriculele creierului către alte părți ale corpului, unde este absorbit. Cel mai frecvent tip de șunt este cel ventriculo-peritoneal, care duce de la ventriculul cerebral către abdomen. Există și un alt tip care scurge lichidul în cavitatea toracică.

În unele situații este posibil să fie instalat un șunt permanent.

Posibile probleme:

Șuntul se poate înfunda sau infecta. Printre simptomele ce pot apărea în aceste situații se numără

  • Dureri de cap
  • Rar, înroșirea pielii pe calea șuntului (o zonă roșie care coboară de-a lungul gâtului și pieptul)

Dacă șuntul se înfundă, fluidul se va acumula din nou în ventriculele creierului și veți începe să aveți simptome de presiune crescută în craniu, cum ar fi:

  • dureri de cap
  • greață
  • somnolența
  • inconștiență
  • rigiditate la nivelul gâtului

Este important să contactați medicul sau specialistul de îndată ce observați că există o problemă. Dacă șuntul este infectat, va trebui să luați antibiotice. Dacă este blocat, va trebui să faceți o intervenție chirurgicală pentru a-l înlocui. În cazul în care tumoare cerebrală se vindecă, s-ar putea să fie nevoie să purtați un șunt pentru o perioadă foarte lungă  (ani) . Este foarte probabil că acesta va trebui înlocuit la un moment dat.

Dispozitive pentru acces ventricular (DAV)

Uneori, în timpul intervenției chirurgicale, chirurgul poate alege să instaleze un dispozitiv din plastic sub pielea scalpului. Este, de fapt un dispozitiv pentru acces ventricular, numit și rezervor Ommaya. Rezervorul este ca un mic balon, pe care îl pacientul îl simte, dar care nu este vizibil.

Dispozitivul are niște tuburi subțiri atașate la partea inferioară care intră în ventriculele creierului (spațiile umplute cu fluid ). Prin introducerea unui an subțire în acest rezervor, medicul poate extrage lichidul în exces pentru a elibera presiunea din creier. Sau pot folosi rezervorul pentru a administra citostatice în lichidul cefalorahidian (LCR). De asemenea, se pot lua probe de LCR pentru biopsii, ceea ce este mult mai ușor decât efectuarea unei puncții lombare pentru a obține LCR.

Aspirația cu ultrasunete

Aspirația cu ultrasunete este o modalitate de eliminare a tumorilor prin fragmentarea acestora. Chirurgul introduce în tumoare o sondă cu ultrasunete de mici dimensiuni. Ea produce unde sonore care vibrează în interiorul tumorii și o descompun. Chirurgul apoi aspiră bucățile de tumoare, una câte una.

Tehnica de aspirație cu ultrasunete elimină tumorile folosind o forță foarte mică. Astfel că afectează foarte puțin țesutul cerebral din jurul tumorii și riscul de sângerare este foarte mic. Este posibil să se folosească aspirația ultrasonică în timpul unei intervenții chirurgicale convenționale sau în timpul neuroendoscopiei.

Neuroendoscopia

Neuroendoscopia este numită și intervenție „prin gaura cheii”. Endoscopul este un instrument medical alcătuit dintr-un tub lung, o cameră foto și un ocular. Endoscoapele pot fi rigide (fixe și  drepte) sau flexibile (se pot curba). Neuroendoscoapele ajută chirurgii să efectueze o intervenție chirurgicală  la nivelul creierului printr-o gaură foarte mică în craniu. Chirurgul poate vedea ce este la vârful endoscopului, fie prin ocular, fie pe ecranul televizorului. Endoscopul are la capăt pense și foarfece de mici dimensiuni care sunt folosite pentru a elimina tumoarea.

Acest tip de intervenție chirurgicală este utilă mai ales pentru îndepărtarea tumorilor localizate în ventricule ale creierului.

 

 

Îndepărtarea unei tumori hipofizare prin nas

Dacă aveți o tumoare la nivelul glandei pituitare (numită și hipofiză), se poate ca neurochirurgul să o îndepărteze folosind un endoscop introdus prin nas. Aceasta intervenție se numește chirurgie transsfenoidală. Glanda pituitară este localizată chiar în partea din față a craniului, sub creier. De aceea poate fi accesată prin nas, fără a fi nevoie să se străpungă osul craniului ca în intervențiile convenționale.

Chirurgul poate utiliza un endoscop pentru această operație. Endoscop este un tub lung și subțire, pe care medicul dumneavoastră îl poate utiliza pentru a manevra instrumentele chirurgicale, în interiorul corpului. Endoscopul este dotat cu o cameră foto, astfel încât chirurgul poate vedea capătul endoscopului și instrumentele din vârful acestuia pe ecranul televizorului. Pe scurt, procedura presupune introducerea endoscopului în nas, până la glanda pituitară și extirparea tumorii.

Posibile probleme ce pot apărea după efectuarea acestei proceduri

  • Deteriorarea nervului care controlează vederea (nervul optic), ce poate duce chiar la pierderea vederii
  • Un accident vascular cerebral sau sângerare în interiorul craniului
  • Un risc mai mare de scurgere a lichidului care înconjoară creierul decât în cazul altor intervenții
  • Meningită (infecție a membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării)

Acestea sunt complicații mai puțin frecvente și care pot apărea și la intervențiile chirurgicale convenționale. Puteți discuta eventualele complicații cu chirurgul dvs., dacă vă faceți griji.

Intervenții chirurgicale cu anestezic local

Chirurgul dvs. vă poate sugera o intervenție chirurgicală sub anestezie locală în cazul în care aveți o tumoare localizată aproape de o zonă din creier care controlează o funcție importantă, cum ar fi vorbirea, mișcarea sau sentimentele. Asta înseamnă că veți rămâne treaz (conștient) în timpul operației și operația se numește craniotomie cu pacientul treaz.

Prin faptul că operația se efectuează cu pacientul treaz chirurgul poate să atingă zone ale creierului asupra cărora dorește să o acționeze și apoi roagă pacientul să spună ceva, sau să facă o anumită mișcare. În acest fel chirurgul se asigură că vorbirea, controlul mișcărilor sau sentimentele sunt afectate cât mai puțin posibil de operație.

Pentru cei mai mulți oameni, ideea de a suferi o intervenție chirurgicală când sunt treji, este foarte înfricoșătoare. Dar neurochirurgii s-au specializat în efectuarea acestei proceduri. Pacientul nu simite nicio durere. Echipa medicală se asigură că pacientul se simte cât mai confortabil (dată fiind situația). O asistentă medicală este în sală de operație doar pentru a se asigura că pacientul este cât mai calm posibil.

Operația începe cu anestezie generală, astfel încât pacientul este adormit când chirurgul face o gaură în craniu pentru a putea ajunge în zona tumorii. Anestezistul reduce apoi anestezicul astfel încât pacientul se trezește, ca să poate face lucrurile pe care i le cere medicul chirurg, pentru ca acesta din urmă să poată verifica funcționarea corectă a creierului. Medicii numesc această procedură mapare a funcțiilor cerebrale.

Odată ce chirurgul îndepărtează tumoarea, pacientul este din nou anesteziat complet, pentru ca medicul chirurg repară osul craniului și coase scalpul.

CONTROLUL SIMPTOMELOR  CAUZATE DE INTERVENTIA CHIRURGICALA. Este posibil să fie nevoie de administrarea de medicamente pentru a controla simptomele cauzate de intervenția chirurgicală. Acestea includ:

Steroizii

Înainte și după intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea unei tumori cerebrale, majoritatea pacienților vor primi steroizi, fie sub formă de tablete, fie sub formă de injecții. În cele mai multe cazuri se administrează dexametazonă. Steroizii reduc inflamația și presiunea din jurul tumorii cerebrale și astfel pot reduce simptomele.

Uneori, prin reducerea inflamației din jurul tumorii înaintea intervenției chirurgicale, administrarea de dexametazonă poate opri complet simptomele. Din păcate, acest lucru nu înseamnă că tumoarea a dispărut. Simptomele se vor întoarce în timp și de aceea trebuie să se efectueze intervenția chirurgicală.

Administrarea steroizilor continuă și după intervenția chirurgicală, deoarece operația poate duce la inflamarea țesutul cerebral. Inflamația poate duce la creșterea presiunii intracraniene ceea ce va duce la înrăutățirea simptomelor, pe termen scurt. După ce ați ieșit din operație, chirurgul vă va spune că trebuie să reduceți încet doza de steroizi pe care îi luați în fiecare zi. În cele din urmă, veți opri administrarea acestora. Nu există o perioadă fixă  de tratament cu steroizi – aceasta variază de la persoană la persoană. Există informații detaliate despre tratamentul cu steroizi în cazul pacienților cu tumori cerebrale aici.

Medicamente anti-epileptice

Medicamentele anti-epileptice sau anti-convulsive se administrează frecvent pentru a opri apariția convulsiilor. Convulsiile pot fi un simptom al presiunii intracraniene crescute sau al iritării celulelor nervoase ale creierului.

În unele cazuri pacienți pot să oprească administrarea acestor medicamente după ce s-au recuperat în urma intervenției chirurgicale. Sunt însă și cazuri când pacienții sunt nevoiți să continue să ia medicamente anti-epileptice pe termen lung.