Diagnostic și investigații

////Diagnostic și investigații
Diagnostic și investigații2017-10-05T09:56:41+00:00

Diagnostic și investigații Cancer Ovarian

Diagnostic și investigații Cancer Ovarian. Această secţiune prezintă informaţii despre testele utilizate pentru diagnosticarea cancerului ovarian. Alte informaţii prezentate vizează vizita la medicul de familie și la medicul specialist şi analizele pe care trebuie să le faceţi pentru a vi se diagnostica orice posibilă răspândire a cancerului.

  • Analizele pentru cancerul ovarian;
  • Alte analize pentru cancerul ovarian;
  • Vizita la medicul de familie și medicul specialist;
  • Analiza de sânge CA125;
  • Scanările cu ultrasunete;
  • Scanarea CT (computer tomograf).

Vizita la medicul de familie
De regulă, începeţi cu o vizită la medicul dumneavoastră de familie care vă va adresa întrebări generale legate de starea de sănătate şi vă va consulta abdomenul. Veţi fi întrebată de simptome. Medicul dumneavoastră de familie va proceda la o consultaţie internă. Poate să vă ia şi o probă de sânge care va fi trimisă la testarea pentru CA125. Medicul dumneavoastră vă poate da trimitere la scanare cu ultrasunete. Medicul specialist va dori probabil să vă consulte intern pentru a vedea dacă abdomenul şi ovarele sunt normale la pipăire.

Puteţi solicita un medic femeie, dacă preferaţi acest lucru. Medicul vă va ruga să vă întindeţi pe masă cu picioarele îndoite şi genunchii depărtaţi. Apoi va introduce unul sau două degete acoperite de o mănuşă chirurgicală în vaginul dumneavoastră apăsând în acelaşi timp, cu cealaltă mână, partea de jos a abdomenului. Astfel acesta va putea să simtă dacă sunt umflături sau noduli în ovare sau în abdomen. Medicul va introduce apoi un specul în vagin pentru a vedea dacă colul arată normal. Această consultaţie nu va dura mai mult de 5 minute.

Medicul specialist vă începe prin a vă întreba despre istoricul medical şi simptome. Apoi vă va examina. Veţi fi probabil supusă la o altă consultaţie internă. Dacă specialistul dumneavoastră este îngrijorat de posibilitatea cancerului ovarian, va programa anumite analize. Probabil vi se va face o analiză de sânge pentru CA125 şi o scanare cu ultrasunete, dacă nu le-aţi făcut deja. Puteţi fi supusă şi la alte scanări, cum ar fi o scanare CT. Dacă oricare dintre aceste teste sugerează prezenţa cancerului ovarian, specialistul va solicita teste suplimentare înainte de intervenţia chirurgicală.

 

Analiza de sânge CA125

CA125 este o proteină produsă de anumite cancere ovariene. Aceasta circulă în sânge şi poate fi măsurată cu o analiză de sânge. Şi alte afecţiuni ale uterului şi ovarelor pot produce CA125:

      • Endometriozele;
      • Fibrozele;
      • Boala inflamatorie pelvină;
      • Sarcina;

Deci, CA125 nu este un test 100% fiabil pentru cancerul ovarian. Acesta arată că există o anumită inflamaţie în zona corpului înconjurată de şolduri (pelvisul). Însă nu va indica medicului cu exactitate ce a cauzat inflamaţia. Majoritatea femeilor au un nivel redus de CA125 în sânge. Dacă nivelul dumneavoastră este unul crescut, acesta poate fi un semn al unei posibile probleme şi sunt necesare investigaţii suplimentare. Nivelul de CA125 din sânge este ridicat la circa jumătate dintre femeile care au cancer ovarian în stadiu incipient. În jur de 9 din 10 femei (90%) cu un cancer ovarian în stadiu avansat au niveluri crescute de CA125. Dacă vi se găseşte cancer ovarian care produce CA125, această analiză de sânge poate fi utilizată pentru a monitoriza cât de bine funcţionează tratamentul.

Scanările cu ultrasunete

Acestea pot fi scanări abdominale cu ultrasunete sau scanări transvaginale cu ultrasunete. Ambele tipuri de investigaţii cu ultrasunete pot fi utilizate pentru a ajuta la diagnosticarea cancerului ovarian. Acestea pot indica dacă:

      • Ovarele au dimensiunea corectă;
      • Textura ovarelor este normală;
      • Există chisturi în ovare;

Scanările transvaginale cu ultrasunete pot arăta dacă chisturile din ovare conţin sau nu cancer. Dacă un chist are zone solide, este mai probabil să fie cancer. Uneori, ovarele femeilor care au trecut de menopauză nu mai apar la o scanare cu ultrasunete. Acest lucru înseamnă că ovarele sunt mici şi foarte probabil necanceroase.
Dacă aveţi un chist care arată suspect, specialistul vă va recomanda o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea acestuia. Acest lucru pentru este recomandabil pentru că are o dimensiune mare şi aţi trecut de menopauză. Sau pentru că există semne că ar putea conţine celule canceroase. Chistul va fi analizat atent în laborator.

Pentru a decide dacă o anormalitate poate sau nu să fie cancer, medicii apelează la un instrument denumit indicele riscului de malignitate (RMI). Acest index combină rezultatele scanărilor cu ultrasunete, nivelurile de CA125 din sânge şi starea menopauzală (dacă sau nu aţi trecut de menopauză). Astfel, medicii obţin un scor final. Femeile cu un scor înalt sunt trimise la o echipă multidisciplinară de specialitate care va decide ce teste şi intervenţii chirurgicale suplimentare sunt necesare.
Specialistul dumneavoastră poate solicita o scanare CT pentru o imagine mai clară asupra ovarelor. Uneori însă, diagnosticarea cancerului ovarian nu este posibilă cu certitudine fără operaţie. Dacă specialistul consideră că este improbabil să aveţi cancer, dar nu poate totuşi elimina complet această posibilitate, acesta vă poate solicita să reveniţi pentru a repetare a scanării cu ultrasunete după 3 luni pentru a vedea ce s-a schimbat.

 

Scanarea CT (computer tomograf)

Este un tip de radiografică care preia imagini din diferite unghiuri. Imaginile sunt trimise către un computer pentru a forma o imagine detaliată a interiorului corpului dumneavoastră. Medicul apelează la scanare pentru a obţine o imagine detaliată a ovarelor şi zonelor înconjurătoare. Înainte de o scanare vi se va solicita:

      • Să nu mâncaţi şi să nu beţi cu 4 ore înainte de examinare;
      • Să beţi un lichid special cu câteva ore înainte de test;
      • Să mai beţi din acelaşi lichid în departamentul de radiografie;

Acest lichid este denumit substanţă de contrast. Ea ajută la evidenţierea structurilor din corp mai clar în timpul scanării. Substanţa de contrast poate fi administrată şi sub formă de injecţie în venă. Departamentul radiologie de la spital vă va comunica instrucţiunile necesare despre ce trebuie să faceţi înainte de scanare. Dumneavoastră trebuie însăsă le comunicaţi dacă suferiţi de astm sau alergii. Mai multe informaţii despre o scanare CT sunt disponibile în secţiunea dedicată testelor pentru cancer.

 

Alte analize pentru cancerul ovarian

După un prin diagnostic de cancere, veţi face de regulă analize suplimentare. Acestea urmăresc să descopere cât de mult a crescut cancerul şi dacă s-a răspândit. Această procedură este denumită stadializare. În cazul cancerului ovarian, nu este întotdeauna posibil să se diagnosticheze tipul acestuia decât după operaţie. Chirurgul va preleva mostre de ţesut în timpul operaţiei. Acesta vor fi analizate în laborator.
În afară de faptul că oferă mai multe informaţii despre cât de mult a crescut cancerului, rezultatele testelor vor ajuta specialistul să decidă asupra tratamentului optim pentru dumneavoastră. Nu veţi face toate testele enumerate aici. Pe care dintre ele le veţi face, va depinde de simptome şi de analizele deja făcute.

 

Radiografia şi scanările toracice

Puteţi face o radiografie toracică pentru a se vedea în ce măsură cancerul s-a răspândit la plămâni sau dacă există o acumulare de lichid în jurul plămânilor (efuziune pleurală). De asemenea, puteţi fi supusă la o scanare CT sau o scanare cu ultrasunete pentru a se verifica prezenţa cancerului în alte părţi ale abdomenului. Medicul specialist poate recomanda şi o scanare RMN, dar aceasta nu este întotdeauna necesară.

 

Biopsia ghidată ecografic

Medicul poate recomanda prelevarea unei mostre de ţesut (biopsie) din ovare sau dintr-o foaie de ţesut adipos din interiorul abdomenului. Aceasta poartă denumirea de epiplon. Cancerul ovarian se poate extinde până aici.
Biopsia ghidată ecografic înseamnă că medicul se foloseşte de scanare pentru a ghida acul. Acest test trebuie ghidat printr-o scanare CT sau cu ultrasunete. Testul este realizat în camera de scanare. Vi se va face o anestezie locală. Procedura durează între 10 şi 20 de minute. În timp ce priveşte scanarea CT sau cu ultrasunete, medicul va introduce acul vizând partea ovarului sau epiplonului de unde doreşte să preleve mostrele de ţesut. Se pot preleva mostre din diferite locuri, aşa că pot exista mai multe puncte de înţepare. Medicul va trimite mostrele de ţesut la laborator pentru a se examina posibila prezenţă a celulelor canceroase.

După testare, veţi rămâne în pat o perioadă de timp, iar asistentul medical vă va lua pulsul şi tensiunea periodic. Dacă totul pare bine, veţi putea să vă ridicaţi şi să mâncaţi şi să beţi normal după câteva ore. Această procedură poate fi aplicată în ambulatoriu sau puteţi rămâne în spital peste noapte. Va depinde însă de cât de bine vă simţiţi la momentul când sunteţi supusă procedurii.
O biopsie ghidată ecografic nu se pretează tuturor femeilor, spre exemplu dacă tumora dumneavoastră este într-o zonă unde este greu de ajuns. În această situaţie, puteţi fi supusă la o laparoscopie în locul acesteia.

 

Laparoscopia

Acesta este un test care foloseşte o cameră minusculă pentru a privi în corpul dumneavoastră. Laparoscopia este realizată în spital sub anestezie generală o scurtă perioadă de timp. Medicul dumneavoastră vă va examina ovarele şi zona înconjurătoare fără a realiza o operaţie majoră. Camera şi lumina laparoscopică sunt incluse într-o sondă subţire şi flexibilă. Medicul realizează o mică incizie, cam de 1 cm, în abdomenul dumneavoastră. Apoi sonda este introdusă prin incizie în cavitatea abdominală. Mai întâi, medicul va pompa o cantitate redusă de dioxid de carbon în interior. Astfel îi va fi mai uşor să vadă şi să vă examineze riguros.

De regulă, medicul va preleva biopsiile şi le va trimite la laborator pentru a se examina posibila prezenţă a celulelor canceroase. De asemenea, prin chirurgie non-invazivă se pot îndepărta şi ovarele, în locul unei tăieturi mari pe abdomen. Dacă vi se îndepărtează ovarele, acestea vor fi trimise la laborator pentru a fi examinate pentru semne de cancer.
Odată consultaţia finalizată, medicul scoate sonda şi aplică copci pentru a închide leziunea. Copcile rămân timp de o săptămână. Veţi putea să vă ridicaţi de îndată ce efectul anesteziei s-a dus. Dioxidul de carbon vă poate da o senzaţie de balonare şi disconfort la început, însă aceasta va dispărea după câteva zile.

 

Laparotomie

Dacă există o şansă ridicată de a avea cancer ovarian sau nu puteţi fi supusă unei laparoscopii, aceasta poate fi înlocuită cu o procedură denumită laparotomie. La acestă procedură se face referire şi sub denumirea de laparoscopie exploratorie. Această operaţie se face sub anestezie generală. Chirurgul va face o incizie mare la jumătatea abdomenului astfel încât să poată să examineze interiorul abdomenului şi al pelvisului. Se vor preleva mostre de ţesuturi şi lichid pentru a verifica prezenta cancerului. Uneori, un patolog va analiza aceste mostre în timp ce vă aflaţi sub anestezie. Dacă sunt identificate celule canceroase, chirurgul poate continua operaţia pentru a îndepărta cât mai mult cu putinţă din cancer. Această parte a operaţiei poate fi realizată doar dacă v-aţi dat deja consimţământul în acest sens înainte de operaţie.

 

Îndepărtarea lichidului abdominal

Dacă aveţi abdomenul umflat, acest lucru se poate datora acumulării de lichid. Lichidul acumulat în abdomen este denumit ascită. Aceasta poate fi un semn al răspândirii cancerului ovarian. Dar poate fi cauzată şi de alte afecţiuni care nu sunt cancer. Medicul specialist va dori să ia o probă de lichid pentru a verifica prezenţa celulelor canceroase. Acest test se poate realiza în ambulatoriu. La început, veţi primi o injecţie cu un anestezic local în pielea din abdomen. Odată ce pielea a fost anesteziată, medicul introduce un ac pentru a extrage o cantitate de lichid. Fluidul este apoi trimis la laborator pentru a se cerceta prezenţa celulelor canceroase. Dacă aveţi o cantitate mare de lichid, medicul va dori să elibereze presiunea din abdomen şi a vă reda starea de confort. Această procedură se denumeşte puncţie (paracenteză) abdominală.