Riscuri si cauze – Cancer Ovarian

Riscuri si cauze – Cancer Ovarian. Cât de răspândit este cancerului ovarian

În România aproximativ 8000 femei sunt diagnosticate cu cancer ovarian în fiecare an. Astfel, cancerul ovarian devine al cincilea cel mai răspândit tip de cancer la femei, după cancerul mamar, cancerul pulmonar, cancerul intestinal şi cancerul uterin. De reţinut – aceste informaţii se referă la factorii de risc în cazul cancerului ovarian epitelial, care reprezintă 9 din 10 cazuri de cancer ovarian.

 

Ce sunt factorii de risc

Un factor de risc este orice factor care poate creştere şansele de apariţie a cancerului. Diferitele cancere au diferiţi factori de risc. Unii factori pot reduce riscul de cancer, motiv pentru care sunt cunoscuţi sub denumirea de factori de protecţie.

 

Factorii care pot creşte riscul de cancer ovarian

Nu se cunoaşte cu exactitatea ce anume cauzează cancerul ovarian. Anumiţi factori, însă, pot creşte riscul. Alţi factori par să reducă aceste risc, o listă a acestora putând fi consultată în partea de jos a acestei pagini.
Mulţi dintre factori par să fie în legătură cu modul de funcţionare a ovarelor. Atunci când unul dintre ovare produc un ovul (ovulaţie), stratul de suprafaţă al ovarului se rupe şi eliberează un ovul. Celulele de suprafaţă se divizează apoi pentru a repara deteriorarea. Cu cât ovarele produc mai multe ovule pe durata vieţii, cu atât mai multe celule trebuie să se divizeze şi cu atât mai mari sunt şansele să se producă leziuni care să poată conducă la cancer. Cunoaştem deja de o bună bucată de vreme că există o legătură între ovulaţie şi cancerul ovarian. Cercetătorii sunt însă interesaţi şi de alţi factori care pot afecta riscul de cancer ovarian, cum ar fi hormonii şi inflamaţia. În prezent, medicii apreciază că există numeroşi factori de risc implicaţi în apariţia cancerului ovarian. Această situaţie este una aşa-numită multifactorială.

Riscul de cancer ovarian poate fi ridicat de următorii factori:
Îmbătrânirea – Ca şi în majoritatea altor cancere, riscul de a dezvolta cancer ovarian creşte odată cu vârsta. Majoritatea cazurilor apar la femei care au ajuns deja la menopauză.
Mutaţii genetice ereditare – Majoritatea cancerelor ovariene se datorează modificărilor genetice care apar pe durata vieţii femeii şi care nu au caracter ereditar. Însă, 1 din 10 cazuri de cancer ovarian (10%) este cauzat de o mutaţie genetică ereditară. Mutaţiile genetice ereditare care cresc riscul de cancer ovarian includ BRCA1 şi BRCA2. Aceste gene pot creşte şi riscul de cancer mamar. Dacă aveţi rude foarte apropiate care au avut cancer ovarian sau mamar, puteţi fi expusă la un risc de a dezvolta cancer ovarian mai ridicat decât restul populaţiei. O rudă foarte apropiată înseamnă mama, sora sau fiica. Dacă rudele dumneavoastră aveau sub 50 de ani când au fost diagnosticate cu cancer, şansele sunt mai mari ca acesta să fie cauzat de o mutaţie genetică ereditară.

Existenţa unor rude cu cancer ovarian nu înseamnă în mod neapărat că dumneavoastră aveţi o mutaţie genetică ereditară în familie. Cancerele pot să fi apară din pură întâmplare. Însă femeile care au o mamă sau o soră diagnosticată cu cancer ovarian sunt expuse unui risc de 3 ori mai ridicat de a dezvolta cancer ovarian decât femeile fără un astfel de istoric al familiei.

Testele pot evidenţia acum mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2. Medicul dumneavoastră de familie vă poate trimite la cabinetele locale de genetică pentru a se evalua dacă sunteţi expus riscului de mutaţie genetică atunci când:

  • aveţi o rudă diagnosticată cu cancer ovarian la orice vârstă şi cel puţin 2 rude apropiate cu cancer mamar cu vârsta medie sub 60 de ani – toate din aceeaşi parte a familiei (fie din partea mamei, fie din partea tatălui);
  • aveţi o rudă diagnosticată cu cancer ovarian la orice vârstă şi cel puţin o rudă apropiată diagnosticată cu cancer mamar înainte de vârsta de 50 de ani, din aceeaşi parte a familiei;
  • aveţi 2 rude diagnosticate cu cancer ovarian la orice vârstă, din aceeaşi parte a familiei;

O rudă apropiată înseamnă un părinte, un frate sau o soră, un fiu sau o fiică, un bunic, o mătuşă sau un unchi, un nepot sau o nepoată, un frate vitreg sau o soră vitregă. Pentru a obţine vârsta medie a 2 rude, însumaţi vârstele şi împărţiţi suma rezultată la 2. Aşadar, dacă una dintre rude avea 35 de ani, iar cealaltă 65 de ani, vârsta lor medie este 50 de ani.
Medicii au identificat anumite situaţii care cresc probabilitatea ca o mutaţie genetică să fie ereditară într-o familie. Aceste situaţii sunt cunoscute sub denumirea de sindrom de familie.

Acestea sunt familii în care mai multe rude apropiate au:

  • Cancer mamar sau ovarian;
  • Doar cancer ovarian;
  • O varietate de cancere, inclusiv ovarian, intestinal, de prostată, pulmonar, gastric, endometrial sau limfom;

Dacă vă îngrijorează istoricul de cancer ovarian al propriei familii, discutaţi cu medicul de familie. Acesta vă poate spune dacă se impune o trimitere la un cabinet local de genetică. Specialistul în genetică poate evalua şi vă poate spună dacă există anumite analize pe care le puteţi face. În plus, vă poate vorbi şi despre modalităţi de reducere a şanselor de a dezvolta cancer ovarian.

 

Prezenţa anterioară a cancerului mamar

Cancerul mamar şi ovarian pot fi cauzate de aceleaşi mutaţii genetice. Femeile care au cancer mamar sunt expuse unui risc dublu de a dezvolta cancer ovarian comparativ cu alte femei din populaţie, iar dacă acest cancer mamar a fost diagnosticat înainte de vârsta de 40 de ani, riscul este de aproape patru ori mai mare. Unii factori sunt indicatori ai faptului că un cancer mamar se poate datora unei mutaţii genetice – iar aceeaşi mutaţie genetică poate fi şi cauza cancerului ovarian. Aceşti factori sunt enumeraţi mai jos:

  • Dacă aţi avut cancer mamar înainte de vârsta de 40 de ani, şi aveţi în familie un istoric de cancer mamar, veţi fi expusă unui risc de 5 ori mai mare decât o femei obişnuită;
  • Dacă aţi avut cancer mamar înainte de vârsta de 40 de ani, şi aveţi în familie un istoric de cancer ovarian, veţi fi expusă unui risc de 17 ori mai mare decât riscul mediu de a dezvolta cancer ovarian;

Dacă credeţi că suferiţi de o mutaţie genetică, puteţi discuta cu medicul de familie.

Infertilitatea sau administrarea tratamentelor de fertilitate

Unele studii mai vechi au arătat o legătură între administrarea de medicamente pentru fertilitate şi un risc crescut de cancer ovarian. Însă studiile mai recente nu susţin această teorie. O analiză realizată în 2013 de Cochrane a vizat riscul de cancer ovarian la femeile care urmau un tratament cu medicamente de fertilitate. Cercetătorii nu au identificat dovezi solide care să susţină faptul că femeile care luau medicamente de fertilitate erau expuse un risc mai ridicat de cancer ovarian. Însă riscul poate fi mai ridicat când vine vorba de tumori ovariene de zonă marginală în cazul femeilor infertile tratate cu IVF. Puteţi consulta această analiză asupra medicamentelor de fertilitate şi riscului de cancer ovarian în biblioteca Cochrane Aceasta a fost elaborată pentru cercetătorii şi specialişti, deci limbajul este destul de tehnic. Sunt şanse mai mari însă ca infertilitatea în sine să crească riscul de cancer ovarian, mai degrabă decât tratamentul pentru infertilitate. Sunt în derulare mai multe studii care urmăresc să clarifice acest aspect.

 

Folosirea steriletului (dispozitiv intrauterin – DIU)

Un studiu de cercetare a arătat că femeile care folosesc steriletul (DIU) pentru controlul naşterii au un risc mai ridicat de cancer ovarian, însă riscul rămâne unul redus. Un studiu mai recent a arătat că utilizarea unui sterilet o scurtă perioadă de timp a redus riscul de cancer ovarian, deşi acest risc a crescut odată cu durata de utilizare. Sunt însă necesare mai multe studii pentru a confirma în ce măsură DIU influenţează riscul de cancer ovarian.

 

Folosirea terapiei de substituţie hormonală (TSH)

În Regatul Unit, mai puţin de 1 din 100 (1%) cazuri de cancer ovarian este corelat cu o terapie de substituţie hormonală (TSH). Există numeroase tipuri diferite de TSH, inclusiv:

  • TSH doar cu estrogen;
  • TSH continuu combinat – estrogen şi progesteron;
  • TSH secvenţial combinat – continuu cu estrogen, dar şi progesteron timp de 15 zile din ciclu;

Aceste tipuri de TSH prezintă riscuri uşor diferite de cancer. Aşadar, dacă doriţi să consultaţi studiile despre TSH, asiguraţi-vă că ştiţi la ce tip se referă cercetarea. În cazul cancerului ovarian, majoritatea studiilor arată că TSH doar cu estrogen creşte riscul de cancer ovarian, incluzând aici şi studiul Un milion de femei publicat în 2007, precum şi o analiză combinată a mai multor studii publicată în 2009.
Majoritatea femeilor care apelează în prezent la TSH, sunt supuse unuia dintre tipurile combinate de TSH.

Unele studii (inclusiv studiul “Un milion de femei”) au arătat că aceste terapii pot la rândul lor creşte riscul de cancer ovarian dacă sunt folosite mai mult de 5 ani. Cu cât este mai lungă perioada de administrare, cu atât riscul creşte. Atunci când femeile întrerup administrarea THS, riscul scade din nou în câţiva ani la nivelul la care femeia ar fi expusă dacă nu ar fi luat niciodată TSH.

 

Supraponderalitatea şi înălţimea anormală

Puteţi vedea dacă sunteţi obeză sau supraponderală pentru înălţimea dumneavoastră calculându-vă indicele masei corporale. În anul 2008, cercetătorii au analizat 12 studii care au vizat riscul supraponderalităţii la femeile aflate în etapa premergătoare sau ulterioară menopauzei. Analiza a constatat că riscul de cancer ovarian era mai ridicat la femeile aflate în etapa premergătoare menopauzei cu un IMC de peste 430, dar niciun efect în cazul femeilor aflate în etapa ulterioară menopauzei. În anul 2012, cercetătorii au compilat toate informaţiile obţinute de 47 de studii care au analizat riscul de cancer ovarian şi IMC. Toate rezultatele au fost analizate agregat. Cercetătorii nu au constatat decât o corelaţie între un IMC ridicat şi riscul de cancer ovarian la femeile care nu au apelat niciodată la TSH. Deci TSH poate avea un rol în acest sens.
Cercetarea a mai constatat şi că femeile mai înalte au un risc mai ridicat de cancer ovarian decât femeile scunde.

 

Prezenţa endometriozei sau chisturilor ovariene

Cercetările au arătat că femeile cu endometrioză erau expuse unui risc uşor mai ridica de cancer ovarian. Un amplu studiu realizat în Suedia a mai arătat şi că femeile care fuseseră internate în spital pentru chisturi ovariane înainte de vârsta de 29 de ani erau expuse unui risc aproape dublu de cancer ovarian mai târziu în viaţă.

 

Folosirea pudrei de talc

Folosirea pudrei de talc pe coapse a fost considerată factor agravant al riscului de cancer ovarian. În teorie, pudra poate ajunge în vagin, şi de acolo prin colul uterin în uter. Dacă apoi îşi face drum către trompele uterine până în ovare poate cauza iritaţii. Iritaţia permanentă poate cauza inflamaţie şi conduce la transformări canceroase ale celulelor.
În anul 2003, cercetătorii au realizat o analiză asupra unui număr de 16 studii asupra talcului şi riscului de cancer ovarian. În această analiză au fost combinate toate informaţiile disponibile în aceste studii, iar rezultatele au fost analizate împreună. Rezultatele combinate au arătat o posibilă creştere uşoară a riscului de a dezvolta cancer ovarian în cazul folosirii talcului.
O altă meta-analiză a mai constatat că nu s-a produs nicio creştere a riscului de cancer ovarian la femeile care foloseau diafragme contraceptive pudrate cu talc. Însă alte studii au arătat un risc crescut de cancer ovarian la femeile care folosesc în mod regulat talc, riscul crescând odată cu frecvenţa utilizării. Drept urmare, putem concluziona că dovezile în acest sens sunt neconcludente şi că cercetările trebuie să continue. Un studiu a analizat dacă talcul poate creşte riscul de apariţie a anumitor tipuri de cancer ovarian la femeile cu anumite gene.

 

Fumatul

O analiză care a combinat rezultatele mai multor studii individuale a arătat un risc mai mare de tumori ovariene mucinoase la fumătoare. Dar riscul a revenit la un nivel normal după un timp de la renunţarea la fumat. Rezultate recente extrase din studiul EPIC au arătat de asemenea că fumatul creşte riscul de tumori ovariene de tipul celor mucinoase. În cazul altor tipuri de tumori ovariene, măsura în care fumatul influenţează riscul diferă.

 

Factorii dietetici

S-au realizat numeroase cercetări asupra efectului factorilor dietetici asupra riscului de cancer ovarian, iar până în prezent constatările au fost mai degrabă neconcludente sau lipsite de consecvenţă. Acest lucru se poate datora faptului că nu există o legătură între dietă şi cancerul ovarian, sau această legătură este nesemnificativă. Sau datorită problemelor legate de conceperea studiilor. Unele studii au arătat că o dietă bogată în grăsimi, mai ales grăsimi animale, poate creşte riscul de cancer ovarian. Sunt necesare însă cercetări suplimentare înainte de a ştii în ce măsură modificarea dietei poate reduce riscul de cancer ovarian.

 

Factori de protecţie pentru cancerul ovarian

Riscul de cancer ovarian poate fi redus prin:

  • Administrarea de contraceptive;
  • Naştere;
  • Alăptare;
  • Histerectomie sau legarea trompelor;
  • Anumite tipuri de analgezice;
  • Dietă;

 

Administrarea de contraceptive

Administrarea de contraceptive într-un anumit moment al vieţii reduce riscul de cancer de ovar destul de mult. Multă vreme am crezut acest lucru pentru că în perioada când se iau pilulele contraceptive nu se produce niciun ovul. Dacă ovarele produc mai puţine ovule pe durata vieţii, atunci celulele ni trebuie să se divizeze la fel de mult. Astfel, medicii cred că şansele de leziuni cauzatoare de cancer sunt mai reduse. Recent, cercetătorii au mai aflat şi că hormonul denumit progesteron poate juca un rol important în protejarea ovarelor. Progesteronul este unul dintre hormonii din pilulele contraceptive. Cercetările au arătat că cu cât pilula este administrată mai mult timp, cu atât mai mult se consideră că riscul scade. Reducerea riscului se păstrează cel puţin 30 de ani de la momentul când s-a încetat administrarea de contraceptive.

 

Naşterea

Naşterea pare să reducă riscul de cancer ovarian. Riscul scade odată cu numărul de copii. Dovezile identificate de unele cercetări par să arate că naşterea ultimului copil după vârsta de 35 de ani reduce riscul de cancer ovarian, comparativ cu femeile care au ultima sarcină înainte de vârsta de 25 de ani, indiferent de numărul de copii. Există de asemenea dovezi conform cărora avortul spontan sau voluntar protejează împotriva cancerului ovarian.

 

Alăptarea

Alăptarea copilului poate reduce riscul de cancer ovarian, în special de anumite tipuri. Acest lucru poate fi datorită faptului că ovarele încetează de regulă să mai producă ovule în fiecare lună dacă alăptaţi frecvent. Un studiu publicat în anul 2013 a arătat că femeile care au alăptat au avut un risc mai redus de a face cancer ovarian comparativ cu femeile care nu au alăptat niciodată. Riscul a fost şi mai redus la femeile care au alăptat un timp mai îndelungat.

 

Histerectomie sau legarea trompelor

Legarea trompelor pentru a nu mai rămâne însărcinată se numeşte sterilizare. Două studii meta-analitice recente au combinat rezultatele tuturor cercetărilor care au analizat această temă. Ambele studii au constatat că legarea trompelor reduce riscul de cancer ovarian. Cercetările au arătat că îndepărtarea uterului (histerectomie) poate reduce de asemenea riscul de cancer ovarian. Dar unele studii nu au evidenţiat nicio reducere a riscului.

 

Anumite tipuri de analgezice

Unele studii de cercetare par să indice că aspirina poate reduce uşor riscul de cancer ovarian, pe când alte studii par să susţină că nu. Avem nevoie de alte cercetări pentru a afla mai multe despre acest lucru, pentru că un studiu care a combinat rezultatele tuturor cercetărilor nu a evidenţia nicio corelaţie între aspirină sau analgezice antiinflamatoare şi riscul de cancer ovarian. Reţineţi că aspirina poate fi periculoasă şi trebuie să discutaţi cu medicul de familie înainte de a începe să o luaţi periodic. Aceasta poate irita tunica stomacului şi cauza sângerări. Cu siguranţă nu trebuie să luaţi aspirină dacă aveţi un istoric de ulcer gastric. Administrarea de paracetamol nu pare să aibă vreo influenţă asupra riscului de cancer ovarian.

 

Dieta

Femeile cu o dietă bogată în soia, ceai verde şi beta-caroten (prezent în cantităţi importante în morcovi, cartofi dulci şi dovleac) au un risc mai redus de cancer ovarian comparativ cu femeile care au doar cantităţi limitate din acestea în dietă. Legumele fără conţinut de amidon (cum ar fi broccoli, varza şi ceapa) pot de asemenea reduce riscul de cancer ovarian, dar dovezile în acest sens nu sunt concludente.