Intervenția chirurgicală in Cancerul de Stomac

Intervenția chirurgicală in Cancerul de Stomac. Această pagină de referă la tipurile de operaţii utilizate pentru cancerul de stomac. În continuare sunt prezentate informaţii despre:

 

Factori care afectează intervenţia chirurgicală

Orice intervenţie chirurgicală pentru cancerul gastric este o operaţie majoră şi necesită timp pentru recuperare. Medicul dumneavoastră trebuie să se asigure că sunteţi apt pentru a fi supus anesteziei şi unei operaţii de lungă durată şi pentru a vă recupera în condiţii propice.
Majoritatea celor care sunt diagnosticați cu acest tip de cancer sunt vârstnici. Aceştia pot suferi deja şi de alte afecţiuni care să nu îi facă complet apţi pentru o intervenţie chirurgicală sau anumite tipuri de chimioterapie. Veţi fi supus la analize pentru a se afla cât de apt sunteţi pentru intervenţie chirurgicală. Aceste analize ajută anestezistul să îşi dea seama cât de bine vă funcţionează inima şi plămânii.
Operaţia la care veţi fi supus pentru a vi se îndepărta cancerul de stomac va depinde de partea stomacului unde se află cancerul. Vi se poate îndepărta parţial sau total stomacul.
Dacă se constată o răspândire a cancerului la o altă parte a corpului, sunt şanse reduse să fiţi supus la aceste operaţii pentru că ele nu îl vor putea vindeca. Este nevoie poate să treceţi printr-o operaţie de bypass sau îndepărtare parţială a tumorii atunci când aceasta blochează esofagul sau stomacul. Însă, în prezent sunt şanse mai mari să vi se monteze un sub flexibil denumit stent în zona blocajului. Stentul permite mâncării să treacă. Chimioterapia poate fi utilizată şi pentru a reduce amploarea cancerului. În această secţiune sunt prezentate informaţii despre intervenţia chirurgicală pentru calmarea simptomelor cancerului gastric.

 

Îndepărtarea unei părţi a stomacului

Dacă suferiţi de un cancer care afectează partea inferioară a stomacului care face legătura cu intestinul subţire (duodenul), este posibil să vi se îndepărteze doar o parte a stomacului. Aceasta este denumită gastrectomie parţială. De poziţia tumorei va depinde cât de mult din stomac va fi îndepărtat. Chirurgul va scoate şi nodulii limfatici din jurul stomacului şi o parte a epiplonului (peretele format din ţesuturi conjunctive care ţine şi înconjoară stomacul).
După operaţie, veţi avea un stomac mult mai mic, însă orificiul (sfincter cardiac) dintre esofag şi stomac va rămâne la locul lui. Cicatricea rămasă în urma operaţiei va fi pe de-a latul abdomenului.

 

Îndepărtarea stomacului

În cazul în care cancerul este situat în mijlocul stomacului, va fi poate nevoie de îndepărtarea totală a stomacului. Această operaţie este denumită gastrectomie totală cu reconstrucţie pe ansă în Y. După operaţie, esofagul este legat direct de intestinul subţire. Cicatricea rămasă în urma operaţiei va fi de sus în jos (verticală) sau de-a latul abdomenului (orizontală). Chirurgul va îndepărta şi nodulii limfatici din jurul stomacului şi o parte a epiplonului.
În cazul anumitor tipuri de cancere din partea superioară a stomacului sau în apropierea zonei unde tubul alimentar se uneşte cu stomacul (joncţiunea esofagogastrică) se va efectua o gastrectomie totală. Prin această operaţie, chirurgul îndepărtează integral stomacul, nodulii limfatici, splina şi o parte a epiplonului. Acesta îndepărtează în plus şi partea din pancreas care a fost afectată de cancer.

 

Intervenţia minim invazivă (gastrectomie laparoscopică)

Intervenţia minim invazivă este denumită şi chirurgie minim invazivă sau chirurgie laparoscopică. Aceasta implică o operaţie fără a fi nevoie de o incizie majoră (zona leziunii). Chirurgul foloseşte un instrument care aduce cu un telescop îndoit (laparoscop). Laparoscopul este legat la o cameră cu fibră optică ce transmite imagini din interiorul corpului pe un ecran video. Laparoscopul mai are şi alte instrumente de dimensiuni reduse care se montează pe tub. Chirurgul manevrează aceste instrumente şi urmăreşte acţiunea lor pe ecran. În mod normal, chirurgul trebuie să utilizeze mai multe zone de intrare şi veţi rămâne cu câteva mici leziuni de dimensiuni reduse, în jur de 2 cm. În cazul unor persoane, poate fi nevoie de o incizie mai mare.

Un chirurg experimentat va putea să îndepărteze integral sau parţial stomacul folosind chirurgia laparoscopică. Chirurgia laparoscopică este mai puţin traumatizantă decât o incizie de dimensiuni mai mari şi necesită un timp mai redus de recuperare. De asemenea, complicaţiile pot fi mai puţine ca în cazul chirurgiei deschise. Însă unele studii au arătat că intervenția laparoscopică necesită mai mult timp, iar unii medici se arată îngrijoraţi de dificultatea îndepărtării unui număr suficient de noduli limfatici.
Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire (NICE) a emis un ghid pentru gastrectomie laparoscopică. S-a accentuat însă faptul că acest tip de intervenţie chirurgicală trebuie folosit în cazul cancerului doar dacă este potrivit situaţiei individuale. Iar dacă sunteţi supus unei astfel de intervenţii chirurgicale, atunci ea trebuie realizată de un medic instruit în tehnicile laparoscopice şi experimentat în folosirea acestora. NICE a mai afirmat şi că rezultatele acestui tip de intervenţie trebuie să fie monitorizate continuu.

 

Îndepărtarea stomacului şi a unei părţi a esofagului

În cazul în care cancerul dumneavoastră este în apropierea locului unde stomacul se uneşte cu esofagul, va fi nevoie ca şi respectiva parte a esofagului să fie îndepărtată. Această procedură este denumită esofagogastrectomie.
Cu ajutorul acestei operaţii, partea cea mai de jos a stomacului este păstrată şi transformată într-un tub. Partea rămasă din esofag este unită cu această parte a stomacului. Datorită faptului că şi esofagul necesită operaţie, veţi avea probabil două cicatrici. Chirurgul dumneavoastră poate îndepărta stomacul şi esofagul prin intermediul unei incizii abdominale şi a unei incizii toracice. Astfel, veţi avea o cicatrice pe piept de-a lungul unei coaste, precum şi una în jos în mijlocul burţii (abdomenului).

 

Îndepărtarea nodulilor limfatici din jurul stomacului

În timpul operaţiei, chirurgul va îndepărta toţi nodulii limfatici din apropierea stomacului dumneavoastră şi cei de-a lungul principalelor vase sanguine care alimentează stomacul. Acest lucru se datorează faptului că nodulii limfatici pot conţine celule canceroase care s-au desprins de tumora principală. Scoaterea nodulilor reduce riscul de reapariţie a cancerului. Această procedură este denumită limfadenectomie D2.
Pentru a fi supus acestei operaţii prin care se îndepărtează nodulii limfatici de-a lungul principalelor vase de sânge trebuie să fiţi perfect apt. Aşadar, această operaţie nu se pretează tuturor. În acest caz, chirurgul dumneavoastră poate să îndepărteze în schimb doar nodulii limfatici aflaţi cel mai aproape de stomac (o limfadenectomie D1).

 

Alimentaţia după intervenţia chirurgicală de stomac

Dacă a fost îndepărtată doar o parte a stomacului dumneavoastră, la început veţi consuma doar cantităţi reduse de mâncare. Dar partea rămasă a stomacului se va extinde treptat astfel încât puteţi ajunge să mâncaţi mai mult dintr-o dată.
Dacă vi s-a îndepărtat integral sau aproape tot stomacul, veţi ajunge să puteţi mânca normal abia după câteva luni. Veţi avea nevoie şi de injecţii cu vitamina B12 tot restul vieţii pentru a preveni anemia şi problemele de natură nervoasă. O perioadă de timp, înainte sau după intervenţia chirurgicală de stomac, veţi fi nevoit să vi se administreze hrană lichidă direct în intestinul subţire. Astfel de informaţii veţi primi de la dietetician şi asistentul medical specialist.
După o intervenţie chirurgicală de stomac, este normal să aveţi diaree câteva luni. Aceasta se poate dovedi extrem de supărătoare şi vă puteţi simţi slăbit o anumită perioadă de timp.

Intervenţia chirurgicală pentru atenuarea simptomelor cancerului gastric

Chiar şi atunci când boala este avansată şi nu poate fi vindecată, puteţi avea nevoie de o intervenţie chirurgicală pentru atenuarea simptomelor. Această procedură este denumită chirurgie paleativă. Operaţia pe care chirurgul se oferă să o facă va depinde de:

  • Dimensiunea cancerului;
  • Localizarea cancerului;
  • Starea generală de sănătate şi condiţia fizică;
  • Simptomele dvs.

Deblocarea stomacului. Uneori, cancerul gastric poate creşte astfel încât să blocheze parţial sau complet trecerea alimentelor prin sistemul dumneavoastră digestiv. Acest lucru poate cauza:

  • Senzaţia de saturaţie după consumarea unor cantităţi limitate de alimente;
  • Dureri;
  • Greaţă;
  • Constipaţie.

 

Pentru a atenua aceste simptome sau pentru a împiedica înrăutăţirea lor, puteţi avea nevoie de:

Stent – În cazul în care cancerului blochează intrarea sau ieşirea din stomac, probabil vi se va monta un stent. Stentul este un tub subţire şi flexibil care poate îndepărta un blocaj sau menţine deschisă zona care este închisă prin apăsare de o tumoră. Stentul se montează prin endoscopie şi ghidaj cu raze X.

Această procedură se realizează de regulă în ambulatoriu. Veţi fi sedat în timpul procedurii pentru a avea o stare de somnolenţă. Va fi nevoie să fiţi însoţit la spital de cineva care să vă ajute să ajungeţi acasă după aceea. Procedura în sine durează doar circa jumătate de oră, dar veţi rămâne probabil în spital mare parte a zilei. Stentul poate rămâne la locul său permanent. Ocazional însă, se poate deplasa uşor. Dacă se întâmplă acest lucru, stentul nu trebuie neapărat îndepărtat, însă puteţi avea nevoie să vi se monteze unul nou.
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda chimioterapie pentru a reduce cancerul şi atenua simptomele. Dacă în cancerul dumneavoastră se găseşte o cantitate mare dintr-o proteină denumită HER2, puteţi fi supus la o terapie biologică denumită trastuzumab (Herceptină) alături de chimioterapie.
Bypass sau îndepărtarea unei părţi a stomacului – Puteţi fi supus la o intervenţie chirurgicală pentru a vi se îndepărta o parte a stomacului (gastrectomie parţială) pentru a îndepărta blocajul. În această secţiune sunt prezentate informaţii despre intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului gastric.
Dacă nu sunteţi suficient de apt pentru a rezista acestei proceduri, puteţi alege o operaţie de bypass. Un bypass implică legarea părţii din stomac de deasupra blocajului direct de prima parte a intestinului subţire (duoden). Mâncarea poate trece apoi prin sistemul digestiv către intestine.
Ambele operaţii sunt unele majore şi impun să fiţi suficient de apt pentru acestea. Este important ca avantajele astfel obţinute să fie mai mari decât posibilele complicaţii aferente operaţiei. Chirurgul dumneavoastră va aprecia riscurile şi beneficiile în cazul dumneavoastră înainte de a recomanda intervenţia chirurgicală şi va vorbi cu dumneavoastră despre acestea. Aceste operaţii nu sunt la fel de utilizate, în general, ca montarea unui stent sau tratamentul prin chimioterapie.

 

Discutarea opţiunilor cu medicul

Este important să cunoaşteţi toate opţiunile de tratament. Medicul şi asistentul medical specialist le vor discuta cu dumneavoastră. Veţi simţi probabil nevoia de a discuta posibilitatea operaţiei cu familia dumneavoastră şi prietenii, dar şi cu medicul şi asistentul.  Adresaţi orice întrebare aveţi. Înainte de programări, este bine să faceţi o listă a întrebărilor pe care doriţi să le adresaţi.

 

După operaţie

În continuare sunt prezentate informaţii despre:

Trezirea la reanimare

Dacă aţi suferit o operaţie majoră, vă puteţi trezi la reanimare (ICU) sau într-o unitate de recuperare pentru pacienţii imobilizaţi. Aceasta este procedura de rutină după o operaţie majoră şi, de îndată ce medicii s-au asigurat vă v-aţi revenit corespunzător, veţi fi mutat din nou în salon. Această mutare survine după aproximativ o zi. La reanimare beneficiaţi de îngrijire dedicată şi sunteţi consultat periodic. Din nou, este vorba de proceduri de rutină, nu de faptul că ceva este în neregulă. Chirurgul şi anestezistul vă vor monitoriza cu atenţie evoluţia. Saloanele de terapie intensivă sunt locuri foarte aglomerate şi, din acest motiv, pot fi zgomotoase. Veţi resimţi o stare de somnolenţă din cauza anestezicului şi a analgezicelor. Pentru unele persoane, experienţa terapiei intensive poate părea oarecum stranie şi dezorientantă. Când vă treziţi, veţi fi conectat la diferite tuburi. Acest lucru poate fi un pic înspăimântător. Ajută însă să ştiţi la ce folosesc toate acestea. Veţi avea:

  • Perfuzii prin care se vor face transfuzii sanguine şi de vi se vor alimenta fluide până când puteţi să mâncaţi şi să beţi din nou;
  • Unul sau mai multe tuburi de drenaj care ies din abdomenul dumneavoastră în jurul leziunii – acestea opresc sângele, bula şi lichidul interstiţial care se acumulează în jurul zonei operate;
  • Un tub care coboară din nas spre stomac (sondă nazogastrică) care drenează stomacul şi vă ajută să nu vă fie rău – aceasta este de regulă eliminată după 2 până la 4 zile de la operaţie;
  • Un tub în vezica urinară (cateter) pentru măsurarea debitului urinar;
  • Dacă aţi fost supus la o esofagogastrectomie, veţi avea un tub de drenaj şi în piept. Tubul poate fi conectat la un vas de absorbţie. Această absorbţie lentă vă ajută plămânii să se umfle din nou în mod corespunzător după operaţia la torace;
  • Când vă treziţi pentru prima dată, veţi avea şi un mic tub (canulă) în artera din braţul dumneavoastră care este conectat la un monitor pentru a vă măsura tensiunea arterială. Odată ce vă simţiţi suficient de bine, acesta va fi înlocuit cu o manşetă pentru măsurarea tensiunii arteriale pe braţul dumneavoastră. Pe degetul dumneavoastră va fi montată o clamă pentru a vă măsura pulsul şi nivelul de oxigen din sânge. Acest dispozitiv se numeşte puls-oximetru.
  • O anumită perioadă de timp puteţi purta şi o mască de oxigen. Tensiunea dumneavoastră arterială va fi măsurată des în primele câteva ore după ce vă treziţi din anestezie. Asistentele vor măsura cantitatea de urină pe care o eliminaţi pentru că aceasta arată dacă aveţi prea mult lichid sau sunteţi deshidratat.

 

Analgezice

Când vă reveniţi, la perfuzie pot fi ataşate câteva pompe electronice. Una dintre ele poate conţine analgezice. Vi se poate pune la dispoziţie un dispozitiv de control cu un buton pe care să îl apăsaţi pentru un surplus de analgezice, după cum simţiţi nevoia. Acestă situaţie este cunoscută sub denumirea de analgezie controlată de pacient (PCA).
Unele spitale administrează analgezice în coloană (epidurală) în primele zile după operaţie. Şi aceasta dă rezultate foarte bune. Vi se va lipi de spate un tub foarte subţire. Acesta este legat la o pompă care administrează continuu o doză de analgezic în coloana dumneavoastră vertebrală. Comunicaţi-i asistentei dacă aveţi în continuare dureri pentru a mări doza.
În prima săptămână după operaţie veţi avea cu siguranţă dureri. Însă există medicamente împotriva durerii care sunt foarte eficiente. Este important să îi spuneţi medicului sau asistentei imediat ce simţiţi orice durere. Aceştia au nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a găsi tipul şi doza optime de analgezic. Analgezicele dau cele mai bune rezultate dacă le luaţi cu regularitate. Dacă aveţi un buton pe care să apăsaţi pentru a vă administra singur analgezice (PCA), îl puteţi folosi ori de câte ori aveţi nevoie. Nu riscaţi o supradoză pentru că aparatul este configurat să prevină acest lucru. Spuneţi-i asistentei dacă simţiţi nevoia să apăsaţi butonul foarte des pentru că este posibil să fie nevoie de o doză mai mare în pompă.

 

Dieta

După orice intervenţie chirurgicală la orice parte a sistemului digestiv, intestinele nu mai funcţionează o anumită perioadă de timp.  Nu veţi putea să mâncaţi sau să beţi imediat după aceea, astfel că vi se vor administra lichide printr-o perfuzie.
În timpul intervenţiei chirurgicale, chirurgul poate să fi montat o sondă de alimentare (jejunostomie) în partea intestinului subţire denumită jejun. Dacă a făcut acest lucru, veţi fi alimentat prin această sondă aproximativ 24 de ore după operaţie. O altă modalitate de a vi se administra hrană lichidă poate fi prin intermediul unui tub introdus pe nas în jos până în intestine (o sondă nazojejunală).
După circa 48 de ore de la intervenţia chirurgicală veţi putea începe să beţi cantităţi reduse de apă. Datorită faptului că aţi fost supus unei intervenţii chirurgicale de stomac, în care acesta se poate să fi fost îndepărtat total, trebuie să începeţi să beţi treptat la început. Veţi începe cu mici înghiţituri de lichide clare. Dacă acestea sunt bine tolerate de organism, cantitatea va fi crescută treptat. Apoi puteţi trece la alte lichide, cum ar fi lapte, ceai şi supă. Odată ce veţi putea să beţi fără să vă simţiţi sau să vă fie rău, asistentul dumneavoastră vă va îndepărta perfuzia.
Dacă se suspectează că există o scurgere din locul unde chirurgul a închis prin coasere stomacul sau intestinul, veţi fi spus la o radiografie. Înainte de radiografie, vi se va da să înghiţiţi un produs de contrast numit Gastrografin. Acesta este vizibil cu raze X astfel încât medicul dumneavoastră poate vedea clar unde se produc aceste pierderi de lichid.

 

Leziunea in urma operației

Leziunea produsă de operaţie va fi acoperită cu un pansament când vă veţi trezi. Va rămâne acoperită timp de câteva zile. Apoi pansamentul va fi schimbat şi rana curăţată. Sondele de drenaj ale leziunii vor fi păstrate până când nu mai drenează lichid. Dacă aveţi pungi ataşate acestora, ele vor fi schimbate zilnic. Sondele de drenaj ale leziunii vor fi îndepărtate după 3 până la 7 zile după operaţie. Copcile sau clamele vor fi menţinute cel puțin10 zile.

 

Recuperarea postoperatorie

Asistenţii medicali şi fizioterapeutul vă vor încuraja să vă ridicaţi din pat cât mai repede cu putinţă după operaţie, pentru a grăbi recuperarea. Ei vă vor ajuta să staţi într-un scaun după cel puţin 6-12 ore după operaţie. A doua zi vă vor ajuta să faceţi câţiva paşi în jurul patului. În câteva zile, se speră că veţi putea să mergeţi pe culoarul spitalului fără ajutor. Fizioterapeutul vă va vizita în fiecare zi pentru a vă ajuta cu exerciţiile de respiraţie şi pentru picioare.
Treptat, perfuziile şi sondele vor fi îndepărtate şi va deveni mai uşor să vă mişcaţi. Atunci se va simţi cu adevărat că faceţi progrese. Veţi putea probabil să mergeţi acasă după circa 10 zile de la operaţie.