Riscuri şi cauze Cancer de Stomac

Riscuri şi cauze cancer de stomac. În această sectiune sunt prezentati posibilii factori de risc şi cauze ale cancerului de stomac. Unii factori pot accentua riscurile, în timp ce alţii le pot reduce. În continuare sunt prezentate informaţii despre:

  • Vârstă.
  • Dietă.
  • Infecţia cu Helicobacter pylori.
  • Tutun şi alcool.
  • Alte afecţiuni medicale.
  • Medicamente antiinflamatoare.
  • Istoricul familiei.
  • Prezenţa altor forme de cancer.
  • Expunerea la radiaţii.
  • O imunitate scăzută.
  • Substanţe chimice folosite la locul de muncă.
  • Terapia de substituţie hormonală (TSH).
  • Grupa sanguină.

Vârsta

Ca şi în cazul majorităţii tipurilor de cancer, cancerul gastric este mai răspândit în rândul persoanelor vârstnice. În jur de 95 din fiecare 100 de cazuri (95%) sunt diagnosticate la persoane cu vârsta de 55 de ani sau mai mult.

 

Dieta

Incidenţa diferă de la ţară la ţară în lume. Aceste diferenţe îşi pot găsi o explicaţie în diferenţele între diete. O dietă care abundă în alimente foarte sărate creşte riscul de cancer de stomac. Nivelurile cancerului gastric sunt foarte ridicate în țările unde alimentele murate foarte sărate sunt populare.
O dietă bogată în anumite preparate conservate poate accentua de asemenea riscul de cancer. Numeroase studii, precum şi un amplu studiu de cercetare aflat în derulare şi intitulat EPIC, au constatat o uşoară creştere a riscului de cancer gastric la persoanele care consumă cantităţi mari de carne conservată. Carnea conservată înseamnă slănină, cârnaţi şi şuncă. Aceste cărnuri conţin substanţe chimice denumite nitrozamine care au fost corelate cu cancerul gastric. Un studiu realizat în Canada a constatat că riscul cel mai mare se manifestă la persoanele infectate cu bacteria Helicobacter pylori.
Un studiu recent a arătat că vegetarienii pot fi supuşi unui risc mai redus de cancer gastric decât consumatorii de carne. Iar studiul EPIC a arătat un risc ridicat de cancer de stomac pentru persoanele care consumă multă carne roşie. Sunt însă necesare mai multe studii pentru a confirma această ipoteză.
O dietă bogată în fructe şi legume proaspete pare să reducă riscul de cancer gastric. Acest lucru se poate datora faptului că aceste alimente conţin niveluri importante de vitamine antioxidante. Vorbim aici în special de vitamina C care, alături de alte substanţe din aceste alimente proaspete, poate ajuta la prevenirea deteriorării tunicii gastrice ce poate conduce la apariţia cancerului. S-a demonstrat că vitamina A protejează împotriva cancerului de stomac. Un alt studiu a sugerat un potenţial efect protector şi în cazul vitaminei B6. Studiile de cercetare desfăşurate au arătat că vitaminele antioxidante pot avea cel mai mare efect protector în cadrul persoanelor subnutrite. Vitaminele antioxidante ajută şi persoanele cu o nutriţie corespunzătoare, dar efectele acestora sunt probabil mai reduse. Se explică astfel de ce anumite studii recente din America şi din Europa au ajuns la concluzia că nu există nici o legătură între aportul de fructe şi legume şi riscul de cancer gastric.

 

Infecţia cu Helicobacter pylori

Helicobacter pylori este o infecţie bacteriană care a fost studiată intens în ultimii ani. Infecţia cu acest tip de bacterie sporeşte de circa şase ori riscul de cancer gastric în partea inferioară a stomacului. Infecţia cu un anumit tip de tulpină HP denumit helicobacter pylori IgA pozitiv poate spori şi mai mult acest risc.
Milioane de persoane sunt infectate cu aceste bacterii, însă marea lor majoritate nu cauzează cancer gastric, deci este nevoie şi de acţiunea altor factori. Dieta şi fumatul pot interacţiona cu HP pentru a cauza cancerul de stomac. Bacteria poate cauza o afecţiune inflamatorie denumită gastrită atrofică cronică severă (GACS) şi conduce mai departe spre apariţia cancerului gastric. Persoanele care suferă de GACS sunt supuse unui risc mai ridicat de cancer gastric atât în partea superioară, cât şi în cea inferioară a stomacului.
Infecţia cu helicobacter se poate descoperi prin analize de sânge. Aceasta poate fi vindecată destul de uşor printr-un tratament cu antibiotice. Nu suntem încă siguri cât de mult putem beneficia de pe urma eliminării acestei bacterii. HP poate avea şi o acţiune de protecţie împotriva unui anumit tip de cancer esofagian denumit adenocarcionom esofagian. O meta analiză a studiilor care au avut în vedere tratamentele pentru HP a arătat că acesta reduce sensibil riscul de cancer gastric, dar la fel de bine îşi poate dovedi eficacitatea la persoanele cu ulcer peptic sau stări precanceroase. Chiar dacă se administrează un tratament, riscul de reinfectare este mare pentru că este larg răspândită. Aşadar, medicul dumneavoastră poate alege să nu trateze HP decât în cazul în care aveţi dureri de stomac (un simptom al ulcerului peptic).

 

Tutun şi alcool

Ţigările fumate conţin numeroase substanţe chimice cancerigene. Când inspiraţi fumul de ţigară, o parte din acesta este înghiţită chiar dacă nu vreţi aşa ceva. Astfel, fumatul poate creşte riscul de cancer de stomac. Fumătorii sunt supuşi unui risc dublu de cancer gastric comparativ cu nefumătorii. Riscul scade dacă renunţaţi la fumat. Dacă fumătorii suferă şi de o infecţie cu HP, riscul la care sunt expuşi este de 10 ori mai mare decât în cazul nefumătorilor neinfectaţi cu HP.
Un studiu din Suedia a arătat că nefumătorii care apelează la un tip de tutun de mestecat denumit “snus” îşi sporesc astfel riscul de cancer cu până la jumătate. Din anumite cercetări recente reiese că este puţin probabil ca un consum de alcool să sporească riscul de cancer gastric.

 

Alte afecţiuni medicale

Refluxul gastroesofagian este situaţia în care acidul din stomac se întoarce în esofag (tubul alimentar). Acesta poate cauza inflamaţia esofagului (esofagită). Refluxul gastroesofagian poate creşte riscul de cancer în partea superioară a stomacului în apropierea esofagului (cardie gastrică).
S-a constatat că unele afecţiuni şi unele operaţii sporesc riscul de cancer gastric pentru că acestea reduc cantitatea de acid produsă în stomac. Nivelul redus al acidului poate permite dezvoltarea unui număr mai mare de bacterii care ajută la producerea unor cantităţi mai mari de nitriţi şi nitrozamine – substanţe chimice care pot creşte riscul de cancer gastric. Printre aceste afecţiuni şi operaţii enumerăm:

  • Anemia pernicioasă;
  • Îndepărtarea unei părţi a nervului vag (vagotomie);
  • Îndepărtarea unei părţi a stomacului (gastrectomie parţială);

Medicamente antiinflamatoare

O privire de ansamblu asupra studiilor publicate arată că persoanele care iau în mod regulat medicamente nesteroidiene antiinflamatoare par să fie expuse unui risc mai redus de cancer gastric. Aceste medicamente sunt cunoscute sub denumirea de MAINS. Exemple în acest sens pot fi aspirina, ibuprofenul sau nurofenul. Cercetări realizate în anul 2010 au analizat testele care au urmărit să afle în ce măsură administrarea zilnică de aspirină poate proteja împotriva afecţiunilor. S-a constatat că administrarea zilnică a aspirinei poate reduce riscul de deces ca urmare a cancerului gastric. Totuşi, sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens, iar utilizarea regulată a MAINS poate creşte riscul de apariţie a ulcerelor stomacale sau duodenale.

 

Istoricul familiei

Istoricul familiei este analizat ca şi factor de risc pentru cancerul de stomac. Fraţii, surorile şi copiii persoanelor cu cancer gastric sunt expuşi unui risc mai ridicat de a dezvolta această boală. Nu suntem siguri dacă este vorba aici de o componentă genetică sau dacă este rezultatul acţiunii altor factori de risc, cum ar fi infecţia cu Helicobacter pylori.

 

Prezenţa altor forme de cancer

Din punct de vedere statistic, bărbaţii sunt expuşi unui risc uşor mai ridicat de cancer gastric dacă suferă deja de cancer de prostată, cancer de sân, cancer de vezică sau cancer testicular. Femeile sunt expuse unui risc mai ridicat de cancer gastric dacă au făcut deja cancer ovarian, cancer de sân sau cancer cervical. Ambele sexe sunt supuse unui risc mai ridicat dacă au în plus şi cancer esofagian (al tubului alimentar), cancer de piele nemelanomatos, cancer intestinal, limfom non-Hodgkin sau cancer tiroidian.

 

Expunerea la radiaţii

Supravieţuitorii bombei atomice din timpul celui De-al Doilea Război Mondial au avut şanse mai mari de a dezvolta cancer gastric din cauza radiaţiilor la care au fost expuşi. Se cunoaşte deja de o bună bucată de vreme faptul că persoanele care au fost supuse la radioterapie a coloanei vertebrale pentru o afecţiune denumită spondilită anchilozantă sunt expuse unui risc mai ridicat.
Cancerul de stomac a fost asociat şi cu expunerea în trecut la raze X în scop medical. În prezent, cantitatea de radiaţii folosită la o radiografie este mult mai redusă decât era în trecut. Însă alte teste medicale, cum ar fi scanarea CT folosesc în continuare o cantitate importantă de radiaţii. Acestea nu sunt însă nocive dacă apelaţi la ele doar atunci când este nevoie. Se explică însă de ce medicii sunt rezervaţi cu privire la utilizarea scanării în procedurile de screening de rutină.

 

O imunitate scăzută

Persoanele cu sisteme imunitare slăbite datorate infecţiile cu HIV, SIDA sau medicamentelor administrate după un transplant de organe se confruntă cu un risc dublu de cancer gastric comparativ cu alte persoane. Acest lucru se poate datora faptul că, în cazul lor, riscul de infecţie, cum ar fi cu Helicobacter pylori, este mai ridicat.

 

Substanţe chimice folosite la locul de muncă

Agenţia internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC) afirmă că există dovezi conform cărora activitatea în industria producătoare de cauciuc sporeşte riscul de cancer de stomac. Se poate face o asociere şi cu expunerea la azbest.

 

Terapia de substituţie hormonală (TSH)

Femeile care apelează la terapie de substituţie hormonală (TSH) au un risc redus de cancer gastric. Însă, TSH creşte riscul de apariţie a altor tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân.

 

Grupa sanguină

Persoanele cu grupa sanguină A pot fi expuse la un risc uşor mai ridicat de a dezvolta cancer gastric. Riscul rămâne însă unul redus.