Oncopedia.ro vă prezintă în acest articol toate simptomele specifice cunoscute și acceptate de medicii specialiști referitoare la cancerul pulmonar. Acesta este un material de sinteză bazat pe lucrări științifice și studii clinice. De subliniat, fiecare pacient, în funcție de stadiul bolii, vârsta și condiția sa fizică poate prezenta simptome diferite și de intensitate diferită. De aceea este indicat să discutați punctual cu medicul dvs despre fiecare simptom în parte. Țineți cont că pentru fiecare bolnav de cancer pulmonar pot exista soluții diferite pentru cazuri identice.

Lichid în cavitatea plămânilor (efuziune pulmonară)

La unii pacienți cu cancer de plămâni se poate strânge lichid între straturile de țesut pulmonar, numite pleură, care acoperă exteriorul plămânilor și țesutul care acoperă cavitatea pieptului. Această afecțiune se numește efuziune pulmonară. Lichidul împiedică plămânii să se dilate la maxim atunci când respiri, iar pe măsură ce acesta se strânge în plămâni, poate să ducă la probleme de respirație, tuse și chiar și durere în piept.

Ce poate ajuta

Medicul specialist îți poate extrage lichidul din plămâni cu ajutorul unui tub, numittub de drenaj, care se amplasează la nivelul pieptului. O să ți se administreze un analgezic local, pentru a nu simți durerea atunci când se introduce drena. Pentru aceasta, medicul face o incizie mică în piept și introduce drena acolo unde se adună lichid, folosind un ecograf pentru a vedea unde anume trebuie introdus tubul. Acesta este apoi atașat unei pungi de colectare. Scurgerea lichidului din piept se va face încet, pentru a evita complicațiile pe măsură ce plămânii se dilată. S-ar putea să te simți amețit, să ai senzație de rău sau o ușoară durere de cap. Ți se va face o radiografie pulmonară pentru a vedea dacă plămânii s-au dilatat și pentru a se îndepărta drena. Citeste si capitolul referitor la cancerul pulmonar.

Odată ce efectul anesteziei trece, s-ar putea să simți durere, dar dacă aceasta este mare, ți se pot administra calmante. Este necesar să stai în spital pentru câteva zile după procedură.

Pentru a împiedica lichidul să se adune din nou în plămâni se poate efectua o procedură numită pleurodeză. Medicul injectează soluție sterilă de talc prin tubul de drenaj în spațiul dintre țesuturile care acoperă plămânii. Sunt situații în care se adună din nou lichid care trebuie drenat și uneori este nevoie de un tub de drenaj permanent, care să dreneze lichidul din plămâni și care se numește cateter pleural. Prin montarea acestuia, nu va mai fi nevoie să se introducă un tub de drenaj de fiecare dată când se acumulează lichid în plămâni. Pacientului i se arată cum trebuie să procedeze pentru a drena lichidul atunci când se acumulează, acasă. Procedura poate fi efectuată de pacient, de un membru al familiei sau de o asistentă medicală la domiciliu.

Voce răgușită

Unii pacienți care suferă de cancer de plămâni s-ar putea să aibă vocea răgușită. S-ar putea ca aceasta să fie cauzată de cancerul care presează un nerv din piept numit nervul laringal. Presarea acestuia cauzează paralizie la nivelul uneia dintre corzile vocale, ceea ce duce la efectul de voce răgușită.

Dacă una dintre corzile vocale este afectată, s-ar putea să ai probleme la înghițirea alimentelor și există riscul ca mâncarea sau băutura să fie aspirate în plămâni (vezi sfaturile în acest sens din capitolul corespunzător).

O voce răgușită s-ar putea să îți afecteze activitățile de zi cu zi, pentru că de cele mai multe ori trebuie să vorbim destul de mult pe parcursul unei zile. Impactul poate fi semnificativ pentru unele persoane, atât la nivel practic, cât și emoțional. De asemenea, s-ar putea să obosești, pentru că depui mai mult efor ca să fii auzit și înțeles, mai ales atunci când vorbești la telefon.

Ce pot face în această situație

În primul rând trebuie să mergi la un consult, fie la medicul tău oncolog, fie la un medic specialist, pentru o evaluare. Tratamentul depinde de cauze. Uneori, dacă tumora se micșorează, s-ar putea ca presiunea exercitată pe nervul laringal să se diminueze, astfel că tratamentele anti-cancer, precum radioterapia și chimioterapia pot să te ajute să-ți recuperezi vocea. În unele cazuri se recomandă să mergi la un specialist care să te învețe anumite exerciții de vorbire sau care să te ajute în cazul în care ai probleme atunci când înghiți, în timp ce în altele se recomandă un consult ORL pentru a vedea dacă o intervenție precum injecțiile la nivelul corzile vocale ar putea să ajute la îmbunătățirea vocii.

Ce pot face pentru a-mi îngriji vocea

Zgomotul de fundal. Dacă trebuie să ridici vocea din cauza zgomotului de fundal, chiar și puțin, o să simți disconfort, de aceea este recomandat să eviți locurile zgomotoase cum ar fi barurile și petrecerile, sau încearcă să vorbești în încăperi unde este mai liniște. Vorbește clar și mai rar, pentru ca interlocutorul tău să îți poată citi pe buze. Adu-ți aminte să oprești sonorul la televizor sau la radio înainte de a începe să vorbești.  Redu zgomotul de fundal cât mai mult posibil, dacă se poate.

Distanța dintre vorbitori

Mai degrabă decât să ridici vocea, apropie-te de persoana cu care vorbești. Dacă interlocutorul tău are probleme de auz, asigură-te că stai cu fața spre el atunci când vorbești și că zgomotul de fundal este la minim. Dacă vrei să atragi atenția, poți folosi un fluier, sau poți bate din palme. Ai putea chiar să folosești un mini amplificator de voce. Acesta poate fi cumpărat din magazine de specialitate sau, în unele cazuri, împrumutat de la un logoped. Poți să îl folosești și atunci când vorbești la telefon.

Calitatea aerului. Praful și polenul sunt iritante pentru că fac ca aerul inspirat să fie uscat, iar asta s-ar putea să îți afecteze timbrul vocal și calitatea vocii. Încearcă să îți ții casa curată și să nu te apuci de activități de renovare, sau alte activități care produc mult praf. Bea multe lichide atunci când calitatea aerului este proastă.

Inhalatoare. Dacă ai un inhalator, asigură-te că urmezi instrucțiunile cu mare atenție. Atunci când inhalezi, deschide-ți gâtul cât mai mult pentru a inhala cât mai mult medicament și pentru ca substanțele inhalate să atingă cât mai puțin corzile vocale. Ia o gură de apă după aceea.

Ce să faci dacă ai vocea răgușită:

• Odihnește-ți vocea (fie nu vorbi deloc, fie vorbește în șoaptă),mai ales atunci când te simți obosit.
• Bea multă apă pentru a-ți hidrata gâtul, mai ales atunci când vorbești.
• Poți să faci o „baie de abur” pentru că te va ajuta să îți hidratezi laringele și corzile vocale.
• S-ar putea să vezi că ai vocea mai puternică în anumite momente ale zilei așa că este recomandat să îți planifici ziua în funcție de asta, mai ales dacă trebuie să programezi întâlniri sau să dai telefoane.

Dificultăți la înghițire

Unele persoane care suferă de cancer de plămâni au dificultățiatunci când înghit alimente. Această afecțiune se numește disfagie. Înghițirea anumitor alimente lichide sau solide s-ar putea să fie dificilă, ceea ce duce la pierdere în greutate și deshidratare și poate fi foarte neplăcută.

Dificultățile la înghițire pot fi cauzate de tumora canceroasă sau de ganglionii limfatici din mijlocul pieptului care apasă pe esofag (canalul prin care intră mâncarea). Se simte ca și cum mâncarea nu vrea să alunece pe gât sau uneori, aceasta vine înapoi. Uneori s-ar putea să simți o senzație de arsură atunci când înghiți.

Unii dintre pacienții care fac radioterapie în centrul pieptului pot să aibă dificultăți de înghițire sau durere, acesta fiind unul dintre efectele secundare ale tratamentului.

Ce se poate face pentru a ameliora aceste probleme

Dacă ai probleme când înghiți, vorbește cu medicul tău de familie sau cu mediul oncolog. Acesta va efectua un consult și s-ar putea să te trimită la un specialist pentru mai multe investigații. Uneori, dacă tumora se reduce ca urmare a tratamentului anti-cancer, presiunea de pe esofag se reduce și ea. Există și medicamente care ajută în aceste situații pe care doctorul ți le poate recomanda, dacă consideră că este necesar.

Dacă probleme de înghițire continuă, vorbește cu medicul de familie sau cu medicul tău oncolog imediat. S-ar putea să fie nevoie să îți modifici dieta pentru a te asigura că primești destui nutrienți și fluide. Uneori s-ar putea să fi trimis la un medic nutriționist.

Recomandări în cazul în care ai probleme la înghițire:

• Stai drept, de preferat pe un scaun cu spătar tare. Încearcă să rămâi așezat cel puțin 30 de minute după ce ai terminat de mâncat/băut;
• Este mai bine să mănânci mâncăruri moi, pasate, sau pe care le poți pasa tu cu furculița în farfurie. Evită feluri care au consistențe diferite, cum ar fi laptele cu cereale;
• Nu te grăbi. Dacă mănânci în grabă, tinzi să înghiți bucăți mai mari, ceea ce îți va crea și mai multe probleme;
• Încearcă să nu vorbești și să mănânci în același timp. Înghite tot înainte de a lua o nouă îmbucătură;
• Dacă simți că ți-a rămas ceva în gât, ia alternativ o îmbucătură de mâncare și o gură de apă, ca să „alunece” mâncarea. Băuturile carbogazoase ajută în general în acest caz;
• Oprește-te din mâncat dacă te simți obosit,sau dacă începi să tușești;
• Dacă băuturile te fac să tușești sau să te îneci, vorbește cu medicul tău de familie sau cu medicul oncolog. Încearcă să bei băuturi mai consistente (mai groase ca textură) cum ar fi un smoothie.

Doctorul îmi spune că am reflux gastroesofagian. Ce înseamnă asta?

Refluxul gastroesofagian se simte ca o arsură pe gât, arsuri în capul pieptului sau un gust acid în gură și este o cauză comună a problemelor de gât. S-ar putea să îți dai seama de aceste simptome fie  în timp ce mănânci, fie după.

Cum să gestionezi refluxul gastroesofagian:

• Evită mesele mari cantitativ. Dacă ți-este foame între mese, ia câte o gustare;
• Nu mânca cu cel puțin două ore înainte de culcare.

Dacă crezi că suferi de această afecțiune, vorbește cu mediul tău de familie sau cu medicul oncolog. Medicamentele eliberate pe bază de rețetă sunt mai eficiente decât cele care se iau fără, plus că un specialist te poate ajuta cu informații despre cum să gestionezi problema.

Nivel ridicat de calciu (hipercalcemie)

Nivelul ridicat de calciu în sânge se numește hipercalcemie și este o afecțiune care apare uneori la pacienții cu cancer de plămâni în stadiu avansat. Există mai multe cauze care pot duce la această afecțiune: uneori apare atunci când cancerul s-a extins la nivelul oaselor, de exemplu. Semnele și simptomele care apar în general sunt:

• Greață, anorexie și vomă;
• Constipație;
• Sete și urinări dese;
• Deshidratare;
• Amețeală;

Ce mă poate ajuta?

Medicul oncolog este cel care va evalua nivelul de calciu din sânge. Dacă ai o hipercalcemie ușoară s-ar putea să ai nevoie doar să fii ținut sub monitorizare și să mărești cantitatea de lichide pe care o bei zilnic. Dacă este mai severă, s-ar putea să ai nevoie de rehidratare care se face cu săruri de rehidratare administrate prin perfuzie.

Sunt cazuri în care hipercalcemia revine, așa că ai grijă dacă vezi că simptomele reapar și mergi la doctor să îți fac analize. Unii pacienți au nevoie de medicamente pentru a menține calciul din sânge în limite normale.

Nivel scăzut de sodiu (hiponatremie)

Un nivel mic de sodiu în sânge se numește hiponatremie și poate apărea la bolnavii de cancer de plămâni, mai ales la cei cu cancer de plămâni cu celule mici (microcelular).  De multe ori hiponatremia nu are simptome, însă există câteva semne care pot indica această afecțiune:

• Urină concentrată;
• Slăbiciune musculară și letargie;
• Greață și senzație de vomă;
• Amețeală și confuzie;
• Risc de convulsii.

Ce mă poate ajuta?

Medicul tău oncolog îți va analiza nivelul de sodiu din sânge. Pentru a crește nivelul de sodiu, s-ar putea să îți spună să reduci cantitatea de lichide pe zi, la o anumită cantitate, sau s-ar putea să îți prescrie medicamente. Este posibil ca nivelul de sodiu să nu revină la normal până nu este tratat cancerul.

Sindromul de venă cavă superioară

Cancerul de plămâni, mai ales cel care afectează lobul superior drept al plămânilor poate uneori să blocheze vena cavă, care este o venă de dimensiuni mari care transportă sânge de la creier, cap și brațe înapoi la inimă. Blocarea sau obstrucționarea acesteia se numește sindrom de venă cavă și duce la creșterea presiunii care face ca fluidele să se scurgă în fluxul sanguin și să se acumuleze în țesuturi.

Semnele și simptomele pe care le pot avea pacienții pot fi destul de neplăcute și pot apărea fie treptat, fie brusc. Printre acestea se numără:

• Umflarea brațelor, a gâtului și a feței, mai ales în jurul ochilor;
• Vene dilatate și vizibile la suprafața pieptului, a gâtului și a brațelor;
• Dureri de cap și senzație de plin, mai ales când stai întins sau când de apleci;
• Amețeală;
• Tulburări de vedere;
• Probleme de respirație.

Ce pot să fac?

În primul rând trebuie să te consulte un doctor. Prin tratament se încearcă reducerea blocajului la nivelul venei sau ameliorarea efectelor acestuia. Tratamentul este medicamentos și include steroizi pentru reducerea inflamației sau calmante pentru durerile de cap sau alte dureri provocate de această afecțiune. În unele situații se apelează la introducerea unui stent pentru a menține vena deschisă. Alte tratamente depind de tipul de cancer pe care îl ai  și pot include radioterapie și chimioterapie.

Compresiile neoplazice ale măduvei spinării

Măduva spinării este locul prin care trec nervii care duc semnale între creier și restul corpului. În cazul în care cancerul de plămâni s-a răspândit la oasele din șira spinării, tumorile apărute aici pot pune presiune pe măduvă, iar această afecțiune se numește compresie neoplazică a măduvei spinării. Medicul îți va spune dacă prezinți risc ca acest lucru să se întâmple. Compresia măduvei poate provoca simptome precum:

• durere de gât sau de spate – aceasta este mai ușoară la început, dar se agravează pe măsură ce presiunea crește. Durerea se simte ca o „curea” în jurul pieptului sau al abdomenului și poate apărea în partea de jos a spatelui, în fese sau în picioare sau se poate extinde în jos pe brațe. Adesea durerea poată să dea tulburări de somn și să se agraveze atunci când te întinzi pe pat sau când tușești, strănuți sau mergi la toaletă;
• probleme de mobilitate – s-ar putea să nu te simți sigur pe picioare, să ai greutăți la mers sau la urcat scări sau s-ar putea să îți simți picioarele slăbite brusc;
• probleme de simț – amorțeală, furnicături sau senzația de „ace”;
• probleme în a-ți controla sau goli vezica sau intestinele.

Trebuie să mergi la medic urgent, dacă prezinți astfel de simptome pentru că acesta îți poate da o trimite pentru a face o investigație de urgență.

Ce poate ajuta

Trebuie să începi tratamentul cât mai repede după diagnosticare, pentru a împiedica afecțiuni permanente ale măduvei spinării. Tratamentul va atenua și durerea prin micșorarea tumorii și, deci, reducerea presiunii pe nervi.Tipul de tratament depinde de mai mulți factori, printre care tipul de cancer, zona de coloană care este afectată și starea generală de sănătate a pacientului. Prin urmare, tratamentul poate include: steroizi, reducerea mișcărilor (repaus la pat), controlul durerii, radioterapie, intervenție chirurgicală și uneori chimioterapie.