Alimentatia in cancerele digestive este esențială în lupta cu aceste maladii. România s-a alininiat tendințelor mondiale și europene în ceeea ce privește epidemiologia cancerelor, având o frecvență crescută în special a cancerelor bronhopulmonar, colorectal, de sân, de prostată, de col uterin, oral, gastric, pancreatic și vezical. Numărul cazurilor de cancer și al deceselor provocate de acestea este în creștere și mai mare față de media regională sau globală. Aceasta se poate poate explica prin creșterea și îmbătrânirea populației și prin prevalența crescută a unor factori de risc precum obezitatea, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool.

Strategia de luptă contra cancerului în România se desfașoară pe trei nivele principale: prevenția primară, diagnosticarea precoce și tratamentul. Prevenția primară este reprezentată de toate acțiunile care se pot lua pentru ca să preîntâmpinăm apariția cancerului și constau în special în modificarea stilului de viață al pacientului. Aproximativ o treime din cancere pot fi evitate printr-un stil de viață echilibrat. Diagnosticul precoce se pune prin aplicarea corectă a metodelor de screening în cazul cancerelor de sân, colorectal sau col uterin și în acest mod s-ar mai diminua cu încă o treime frecvența apariției cancerelor, rezultând o proporție scăzută de pacienți care să necesite tratament. Vă prezentăm succint principalele riscuri ale alimentației nesănătoase pentru fiecare tip de cancer digestiv.

Citește și Codul European Împotriva Cancerului

Cancerul esofagian

Zonele geografice cu risc crescut pentru cancerul esofagian sunt China de Nord, regiunile limitrofe Mării Caspice, fosta URSS, Africa de Sud. Studiindu-se stilul de viață la populația care trăiește în aceste zone s-a constatat că fumatul, consumul de alcool, în special distilat, consumul scăzut de fructe și legume proaspete și deficitelele nutriționale de vitamină E, vitamina C, riboflavina sau niacin, consumul de alimente contaminate cu aflatoxine sau nitrosamine, precum porumbul alterat, constituie principalii factori de risc în apariția cancerului esofagian. Un alt factor de risc ar fi consumul de lichide fierbinți.

Există studii care arată că mate, infuzia specifică țărilor sudamericane, ar  putea fi incriminată ca factor de risc pentru cancerul de esofag.

Explicația s-ar putea găsi în metoda prin care este savurată în mod tradițional această băutură: prin intermediul unui pai metalic și la temperaturi extrem de ridicate. Esofagul de tip Barett, o complicație a refluxului gastroesofagian de lungă durată care apare la persoanele supraponderale cu un regim de viață și alimentar dezordonat este un alt facor de risc cunoscut. Acesta este din ce în ce mai frecvent la populația din țările civilizate, cu un stil de viață sedentar în care predomină grăsimile, dulciurile rafinate, alcoolul, consumul excesiv de cafea.

Cancerul gastric

Alimentele au fost primele încriminate în etiopatogenia cancerului gastric datorită datorită contactului inițial și prelungit al acestora cu stomacul.

Japonia se situează pe primul loc în ce privește incidența acestui tip de cancer, în special zonele litorale și cu un standard socio-economic scăzut. Ca o explicație în acest sens, este dovedită corelația între cancerul gastric și consumul de alimente conservate prin uscare (pește sărat), fum (conține hidrocarburi policiclice carcinogenetice) sau sărare în exces. De la începutul anilor 1900, incidența cancerului de stomac a scăzut și prin îmbunătățirea metodelor de conservare a alimentelor. Astăzi, majoritatea alimentelor perisabile sunt păstrate la frigider sau congelate. Temperatura scăzută inhibă conversia nitraților în nitriți, de aceea refrigerarea alimentelor și utilizarea unei cantități reduse de substanțe conservante, care de regulă conțin nitrați, pot constitui o explicație pentru scăderea incidenței cancerului gastric. Nitriții și nitrații se găsesc în mediu în fructe și legume, alimente conservate, apa de băut și sol. Nitrosamidele și nitrosaminele rezultate din metabolismul nitraților din dietă reprezintă compuși carcinogenetici puternici la om și animalele de laborator.

Alții factori de risc mai pot cuprinde fumatul și consumul excesiv de alcool.

Ca și factori protectori sunt fructele și legumele proaspete bogate în vitamina C, betacaroten, vitamina A, ceapă și usturoi care conțin grupări din alil sulfid, fibre dietetice, lapte proaspăt, ceai verde, alimente bogate în seleniu precum pește proaspăt, ouă sau dovleac.

Cancerul rectocolonic

Majoritatea cancerelor gastrointestinale apar la nivelul colonului și rectului, acolo unde reziduurile alimentare se mișcă mai încet și toxinele trenează. Este posibil ca acestea să nu aibă efecte mutagene, ci doar iritante, asupra epiteliului colorectal conducând la stimularea regenerării tisulare. În România este cel mai frecvent cancer gastrointestial, care a cunoscut o creștere semnificativă în ultima perioadă ca urmare a renunțării la regimul alimentar tradițional și adoptarea stilului de viață occidental. Acesta presupune consumul de cantități mari de lipide saturate și nesaturate, de dulciuri, de carne roșie, fumatul, alimente ce aduc un aport insuficient de calciu.

S-a constatat că riscul de apariție al cancerului colorectal este cu atât mai mare, cu cât consumul de lipide animale este mai mare, iar cel de fibre vegetal mai redus. Fibrele alimentare au ca efect scăderea timpului de tranzit intestinal și reducerea duratei de contact a toxinelor cu mucoasa intestinală, creșterea masei de materii fecale cu diluarea carcinogenilor și favorizarea eliminării lor.

Ca și factori protectori se consideră a fi consumul de pește, usturoi, alimente bogate în seleniu, carotenoizi și vitamina D.

La pacienții cu cancer rectocolonic aflat în curs de chimioterapie se triplează riscul de metastaze dacă sr face exces de carbohidrați rafinați (făină albă, zahăr), în asociere cu grăsimi saturate și proteine de origine animală.

Cancerul de vezică biliară

Cancerul de vezică biliară este un cancer rar. Obezitatea și implicit consumul în cantitate mare de alimente favorizează apariția cancerului de vezică biliară. Riscul de a face cancer de vezică biliară este de patru, cinci ori mai mare dacă există calcul al vezicii biliare, în special dacă este un calcul unic de mari dimensiuni. Atunci când se consumă alimente bogate în grăsimi sau colesterol și sărace în fibre alimentare, compoziția bilei se poate dezechilibra și pot apare particule solide care pot forma calculi de dimensiuni variabile.

Cancerul hepatic

Pe lângă virusurile hepatice B, C și Delta, există unii factori alimentari care pot crește riscul de apariție al acestui tip de cancer. Aflatoxinele B1, B2, G1, G2 și metaboliții ciupercii Aspergillus flavus care în condiții de de căldură și umiditate parazitează produsele alimentare de bază precum cerealele inadecvat depozitate, alunele și orezul sunt factori de risc dovediți ai apariției cancerului hepatic.

Consumul cronic și îndelungat de alcool favorizează apariția cirozei hepatice, ce poate precede apariția cancerului hepatic. Expunerea la policlorura de vinil, o substanță chimică folosită în masele plastice în care sunt ambalate alimentele reprezintă alt factor de risc. Vasele în care se păstrează  sau se prepară alimentele cele mai indicate sunt cele de lut, ceramică sau sticlă.

Folosirea îndelungată a steroizilor anabolizanți pentru creșterea forței și masei musculare în cazul bărbaților sau a contraceptivelor orale de către femei reprezintă obiceiuri care pot crește frecvența cancerului hepatic.

Cancerul pancreatic

Cancerul pancreatic are din păcate în continuare o mortalitate foarte mare, probabil din cauza faptului că are o poziție profundă abdominală, în spatele altor organe și este de obicei asimptomatic până în faza în care este avansat și incurabil.

Aproximativ treizeci la sută din cancerele pancreatice pot fi atribuite fumatului. Incidența revine la cea a nefumătorilor după cel puțin zece ani de la sistarea fumatului. Factori de risc probabil sunt și consumul de alcool, cafea, grăsimi, iar ca factori protectori consumul de alimente bogate în folați.

Dr. Claudia Cimpoeru – Medic Primar Gastroenterolog, Doctor în științe medicale