Am mentionat in primul episod ce este limfedemul si cateva explicatii despre acesta. Punctez, urmare a unor intrebari, anumite aspecte legate de aparitia semnelor limfedemului.

Pe masura ce apare inflamatia, insa uneori chiar inainte de manifestarea acesteia, pacientii se confrunta cu probleme diverse:

Estetice – schimbari ale texturii pielii, marirea extremitatilor. Principalele simptome fizice cauzate de limfedem sunt:

• disconfortul,
• senzatia de membru greu sau de membru in stransoare,
• inflamatia unei parti sa totala a mainii sau piciorului, inclusiv a degetelor,
• dificultati in purtarea bijuteriilor sau in purtarea incaltamintei,
• infectiile bacteriale frevente ale pielii (incluzand si cellulitis / erizipel..),
• aparitia pe piele a unor basici sau excrescente asemanatoare cu negii
• ingrosarea si durcizarea permanenta a pielii (fibrozare) ,
• desfigurare, prin cresterea in volum perceputa la inceput ca o schimbare a marimiii purtate in mod frecvent doar pe membrul afectat,
• mobilitate limitata,
• discomfort si mancarime in zona afectata,
• durere, intepaturi in zona afectata,
• problema in gasirea hainelor potrivite.

Functionale – oboseala, durere, rigiditate, amorteli, imtepaturi, infectii frecvente, limitarea functionalitatii, limitarea in miscari a membrului afectat, activitati uzuale zilnice compromise sau ingradite, responsabiltati ocupationale zilnice si de viata limitate, dificultati in deplasare, in folosirea mijloacelor de transport;

Psihice – stres, tulburari emotionale, impact negativ in viata familiala, izolare sociala, sexualitate redusa, pierderea identitatii;

Financiare – limitarea accesului in transport si in societate, limitarea posibilitatii utilizarii membrului afectat duce la reducerea posiblitatilor in asigurarea locului de munca, deci implicit diminuarea posibilitatilor de asigurare a veniturilor lunare financiare necesare.

Cand pacientii realizeaza ca limfedemul este o boala cronica si necesita tratament si urmarie pe viata, problemele se pot intensifica iar pacientii resimt aceasta confruntare cu inflamatia ca fiind mai dificila decat cu tratamentul bolii care in primul rand a cauzat aceasta afectiune.

Pentru a putea combate cu efect inflamatia, dar si impactul negative al limfedemului la nivel psihologic, o diagnosticare cat mai devreme, evaluarea si coordonarea multi-disciplinara in strategia tratamentului este imperativa.

Ca un plus in tratarea limpfedemului un rol important il detine terapeutul in tratamentul complet decongestive (drenaj limfatic manual, urmat de presoterapie si bandajare multistrat, ingrijirea pielii si a unghiilor, exercitiile fizice), pentru rezultate bune, este nevoie si de evaluare psihologica permanenta, de educare permanenta a pacientilor. De cele mai multe ori, pacientii cu greu inteleg necesitatea aplicarii bandajelor de compresie, sau a produselor aditionale in faza initiala a terapiei complete decongestice, aplicare care este indicate a se face zilnic in faza1.

Prin efinitie, scopul principal a tuturor tratamentelor este imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor; o stare imbunatatita de sanatate a pacientului are consecinta si rol important care joaca alaturi de obiectivul reducerii volumului membrului (zonei) afectate.

Stadiile limfedemului:

Stadiul 0 (subclinic sa latent): Limfedem latent – inflamatia nu este evidenta, in ciuda transportului defectuos al sistemului limfatic (capacitatea de transport a sistemului limfatic reuseste sa transporte inca incarcatura limfatica). La unii pacienti apare (sau nu) senzatia de greutate in membrul afectat, dar afectiunea este asimptomatica in majoritatea cazurilor. Acest stadiu poate dura luni sau ani inainte ca edemul sa apara.

Stadiul I (usor): Limfedem reversibil – stadiul precoce al afectiunii cu acumulare de lichid relativ concentrat in proteine dar care dispare la mentinerea ridicata a membrului. Pacientul poate prezenta edem cu godeu lejer sau fibroza. Inflamatia este reversibila la acest stadiu iar membrul afectat poate reveni la dimensiune normala cu tratament.

Stadiul II (moderat): Limfedem ireversibil spontan – la acest stadiu, fibroza intradermica ia amploare si reduce elasticitatea/supletea pileii. Godeul tinde sa dispara (sau nu exista) si pacientul prezinta in general sindromul Stemmer. Inflamatia nu regreseaza la ridicarea prelungita a membrului. Infectiile sunt mai frecvente datorita capacitatii reduse a sistemului imunitar de a elimina bacteriile si deseurile celulare. In acest stadiu, afectiunea nu este reversibila, dar poate regresa sau se poate atenua cu tratamentele adecvate.

Stadiu III (sever): Elefantiazis limfostatic – fibroza si volumul membrului sunt foarte importante. Godetul este absent, existand modificari morfologice a pielii (ex: keratoza, hiperpigmentarea, papilomatoza, fistule limfocutanate, depozite adipoase etc). Accesele de erizipel, cellulitis si limfagite sunt frecvente. Acest stadiu este ireversibil.

O data ce stadiul de limfedem usor (1) exista, persoana este mult mai expusa riscului de a trece la stadiu moderat (2), pana la sever fata de o persona care nu a(3)  avut deloc simptome. Riscul persista chiar daca simptomele dispar cu tratamentul aecvat.

Insa, fiecare caz este diferit, unele personae nu resimt diferente decat cand ajung la stadiul usor sau moderat, fara alte simptome sau semen de atentionare.

Florentina Paun

Pentru intrebari si programari terapie: limfoterapie@gmail.com

 (Diploma DLM, Diploma  Compresie medicala – Universitatea Sorbona, Paris)