Jumătate din decesele provocate de cancerul de col uterin în România ar putea fi evitate dacă Programul Naţional de Screening ar funcționa la parametri optimi. Pe de o parte informarea în rândul populației este încă deficitară, iar pe de alta infrastructura guvernamentală nu este încă pe deplin funcțională.
La conferința „Sănătatea femeii – Practici bazate pe dovezi” desfășurată luna trecută, dr. Carmen Ungurean, coordonatorul Programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin, a acuzat medicii de familie sprijină prea puțin promovarea programului, în consecință, în 4 ani de la demararea acestuia doar 10 la sută din româncele care ar fi putut beneficia de testare gratuită și-au şi făcut analizele specifice.

Solicitați formularul FS1

Dr Carmen Ungurean (foto) a precizat că medicii de familie trebuie să se implice mai mult în promovarea Programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin. „Până acum, de la demararea programului şi până la sfârşitul anului 2015, s-au testat aproximativ 630.000 de femei din întreaga ţară, rata de acoperire se situează în jurul a 10% din populaţie. Este un procent departe de a fi satisfăcător, este un procent care trebuie mărit neapărat pentru creşterea cost-eficienţei programului. (…) Pe an înseamnă aproape 150.000 în medie. Am avut ani cu un număr mai mare de femei, ani cu o rată de prezentare mai mică. Bugetul pe anul 2016 ne permite să facem în jur de 200.000 de teste, care reprezintă un număr acoperitor de femei”, a precizat Ungurean. Ea a explicat că femeile trebuie să solicite medicului de familie formularul FS1, iar acesta le informează cu privire la cabinetele medicale unde se fac recoltări. „Există situaţii în care recoltarea se efectuează efectiv în cabinetul medicului de familie, acolo unde nu există dotările necesare există cabinete medicale de ginecologie sau cabinete medicale ale ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor, unde se recoltează testul Babeş-Papanicolau pentru femei”, a mai explicat dr. Carmen Ungurean.
Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătaţii speră la rîndul său că lucurile se vor schimba și că societatea românească va ști să acorde importanța cuvenită prevenției: „Trebuie să vedem în mod realist cum bugetăm acest lucru pentru a îndeplini obiectivele în viitor. În aceeași măsură trebuie sa ne și dezvoltăm capacitățile pentru screening”.

România, pe locul întâi în Europa la mortalitatea provocată de cancerul de col uterin

În România mor anual 2.000 de femei din cauza cancerului de col uterin. Ţara noastră este pe locul întâi în Europa la mortalitatea provocată de maladie şi locul doi în ceea ce priveşte incidenţa acestei boli.
Ministerul Sănătăţii a lansat în 2012 Programul Naţional de Screening al Cancerului de col. În 4 ani însă, doar 10 la sută din româncele care ar fi putut beneficia de testare gratuită au şi făcut analizele.
Datele arată că din 2008 până la finalul lui 2014 numărul femeilor diagnosticate cu cancer de col uterin a crescut cu 27 la sută. „O treime din cancere sunt prevenibile, iar jumătate dintre decese ar putea fi evitate. Boala este depistată când deja se află în stadiu avansat,” a spus dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat al Departamentului de Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale.
Pentru programul de screening, specialiştii au în plan reorganizarea şi optimizarea programului prin atragerea de investiţii prin proiectul Băncii Mondiale, fonduri care se referă la investiţia în infrastructura programului, în unităţi mobile şi laboratoare, dar şi în aparatură de urmărire şi finalizare a cazurilor depistate pozitiv.

SUA investește 17% din PIB în sănătate

Însărcinatul cu afaceri al SUA ad-interim, Dean Thompson a declarat la conferinţa „Sănătatea femeii – practici bazate pe dovezi” că în Statele Unite se cheltuie peste trei trilioane de dolari anual pentru servicii de sănătate, iar costurile sunt în continuă creştere. Această sumă reprezintă peste 17 la sută din PIB. “Sănătatea femeii este un domeniu în care informarea publică şi prevenţia joacă un rol esenţial, iar Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Umane (HHS) include şi un Birou pentru Sănătatea Femeii. Acest Birou îmbunătăţeşte sănătatea femeilor din SUA prin promovarea şi coordonarea unei ample agende de sănătate la nivelul HHS, care abordează prevenţia şi furnizarea serviciilor, cercetarea şi educarea publicului şi specialiştilor din domeniul medical şi promovarea profesională a femeilor din domeniul medical şi ştiinţific.” a mai spus Dean Thompson.
Pentru a obţine rezultate mai bune în România, însărcinatul cu afaceri al SUA a îndemnat guvernul să folosească datele colectate prin intermediul cardului de sănătate în cel mai eficient mod posibil (…) şi să încurajeze publicul să joace un rol mai pronunţat în procesul decizional. “Lumea academică şi companiile aşteaptă cu nerăbdare să evalueze aceste date. Partajarea de date permite o mai bună studiere, evaluare şi orientare a subiectelor de ţin de sănătatea publică în România.” a concluzionat Dean Thompson. (Oncopedia.ro)