Dr. Adrian Copcea
Nutriţia în lupta împotriva cancerului

Dr. Adrian Copcea
Nutriţia în lupta împotriva cancerului

Dr. Adrian COPCEA

Medic primar Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice

Centrul Medical Asteco Cluj-Napoca, www.astecomedical.ro

Termenul de cancer reuneşte o serie largă de boli ce împărtăşesc elemente comune dar şi diferenţe semnificative. Unul din elementele de intersecţie este mecanismul de apariţie. Din cauze încă insuficient cunoscute anumite celule se multiplică excesiv şi ajung să ocupe teritoriul, să consume resursele şi să afecteze funcţia organelor unde s-au format sau răspândit. Un element ce diferenţiază între ele cancerele este contextul apariţiei, respectiv terenul biologic pe care survin: el reuneşte atât caracteristicile genetice ale persoanei, inclusiv antecedentele în familie, precum şi elemente ce ţin de stilul de viaţă, inclusiv alimentaţia, mediul înconjurător, fumatul, alcoolul şi mulţi alţi factori deja identificaţi.

Alte diferenţe ţin de capacitatea medicinei de a evalua probabilitatea de apariţie a unor anumite tipuri de cancere, posibilităţile de diagnostic, disponibilitatea tratamentelor şi perspectivele pe termen lung. Din fericire suntem într-o etapă a medicinei în care s-a progresat mult la depistarea la timp a numeroase forme de cancere, există deja măsuri simple şi la îndemână de screening (aşa cum sunt, de exemplu, mamografiile pentru cancerele de sân, colonoscopiile, examenul ginecologic, markerii tumorali – aşa cum este cazul pentru evaluarea la nivelul prostatei). Mai mult, există şi un succes tot mai mare al tratamentelor de vindecare în cazul multor forme de cancere, cu ajutorul unor mijloace tot mai diverse: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, imunoterapie etc. Veriga încă nerezolvată a afecţiunilor oncologice este prevenţia ţintită şi tratamentul cauzal, adica cel ce ar putea efectiv deturna drumul celulelor maligne înspre multiplicare şi răspândire. Desigur, un tratamentel universal de prevenţie, aşa cum este cazul vaccinurilor, este de dorit şi cercetat în mod continuu pe tot mapamondul. Deja, pornind de la asocierea dintre o infecţie şi un tip de cancer, cel de col uterin, există un vaccin ce se administrează pe scară largă.

Factorii genetici şi stilul de viaţă

În apariţia şi evoluţia cancerelor intervin atât factorii genetici cât şi factori care ţin de mediul de viaţă al fiecărei persoane. Bolile oncologice sunt o exemplificare nu atât a teoriei clasice prin care suntem predispuşi genetic la anumite afecţiuni iar noi prin stilul de viaţă ne potenţăm riscul pentru unele dintre ele, ci mai ales o exemplificare a stadiului actual al medicinei în care ştiinţe precum nutrigenetica, nutrigenomica, proteomica, metabolomica, epigenetica sau transcriptomica încep să documenteaze interacţiuni tot mai clare prin care, în realitate, prin felul în care mâncăm, ne mişcăm sau ne păstrăm obiceiuri sănătoase nu doar scădem un risc într-o anumită marjă genetică ci chiar mai mult: ne influenţăm efectiv şi în mod activ activitatea genetică. Avem predispoziţii genetice, este adevărat, dar avem în viaţă şi factorii care ne agravează sau ameliorează exprimarea genetică, altfel spus chiar cu acelaşi risc genetic ne putem ameliora cu mult şansele de apariţie a unei afecţiuni modificând, de exemplu, alimentaţia. Aici este locul testărilor genetice, al nutriţiei ca prevenţie şi, poate, al unor intervenţii foarte ţintite de prevenţie şi tratament inclusiv prin noile metode medicale ce au apărut şi vor apărea: nanotehnologie, terapie genetică sau ceea ce în viitor se va putea numi “nutriţia de precizie”.

Rolul de prevenţie al alimentaţiei

Aşadar, rolul alimentaţiei în acest ansamblu complex este în primul rând în prevenţie. În cazul în care o afecţiune oncologică deja a apărut rolul nutriţiei devine de adjuvant al terapiilor. Este nevoie de o bună nutriţie pentru a menţine organismul în acea formă bună pentru a lupta cu celulele maligne, pentru a tolera tratamentele, pentru a asigura substratul unei bune funcţionări pentru toate organele. Încă sunt doar în stadiu de cercetare metodele prin care afecţiunile oncologice ar putea fi vindecate prin nutriţie. Nu este exclus ca anumite intervenţii nutriţionale în viitor chiar să se răspândească şi să aducă beneficii în această verigă, însă în prezent nu există intervenţii care să se fi dovedit sigure sau eficiente pe o scară suficient de mare.

Suplimentele alimentare sunt riscante

Deja s-au cercetat pe populaţii mari efectele unor tratamente nutriţionale preventive dar, din păcate, includerea unor elemente artificiale în meniu, precum anumite vitamine sau antioxidanţi, nu a avut efecte benefice, ci unoeori chiar dimpotrivă. S-a pornit în multe cercetări de la ipoteza că în apariţia cancerului un rol îl joacă radicalii liberi, o consecinţă a agresiunii unor factori de mediu, inclusiv radiaţii, toxine sau componente alimentare, şi s-a analizat dacă un tratament preventiv cu antioxidanţi (combatanţii radicalilor liberi) ar putea constitui un demers protectiv. Din păcate studii cu beta-caroten, alfa-tocoferol, seleniu, vitamina C, zinc sau alţi antioxidanţi au eşuat în a proteja anumite populaţii cu risc. O ipoteză care să explice eşecul este aceea că o substanţă izolată dintr-un aliment şi produsă chimic ar putea avea, de fapt, un efect complet diferit faţă de aceeaşi substanţă în forma ei naturală. Mai departe, chiar după apariţia cancerului s-au testat vitamine şi antioxidanţi în speranţa unor mai bune rezultate. Din păcate şi aici cercetările au eşuat, mai ales la fumătorii ce au luat suplimente antioxidante, ba chiar unele cancere precum cel pulmonar s-au agravat. Un mesaj important al acestor date ştiinţifice este că o suplimentare „din principiu” cu vitamine şi antioxidanţi nu este eficientă şi nici sigură.

Fructe versus mezeluri

Nu acelaşi lucru se poate spune în raport cu nutriţia în ansamblul ei. Alimentele nu doar că pot avea efecte de prevenţie ci, mai mult, au o relaţie tot mai clară cu apariţia cancerelor, atât în sens protectiv cât şi în sens nociv. Până la 30% din cancere se consideră, în prezent, a avea legatură cu alimentaţia. Unele alimente şi componente au dovedit legături benefice şi mecanisme clare, în timp ce alte alimente sau componente sunt considerate factori de risc, respectiv substanţe „cancerigene”. Pe versantul pozitiv, protectiv, se regăsesc legumele, fructele, fibrele (mai ales în cancerul colorectal), dar şi alte grupe, cu efecte mai mult sau mai puţin documentate în diferite cancere: anumite vitamine, minerale, cafeaua, acizii omega-3. La polul opus, cel al riscurilor, se numără, în diferite situaţii şi cu diferite grade de impact, anumite tipuri de carne şi mezeluri, grăsimile prelucrate la temperaturi înalte, afumăturile, sarea, zahărul şi multe alte componente alimentare. De menţionat în acest context că un rol major revine nu doar componentelor individuale ci şi meniului în ansamblu. Alimentaţia care conduce la obezitate este, ea însăşi, cancerigenă, în sensul în care obezitatea creşte riscul de apariţie a numeroase forme de cancere. Invers, activitatea fizică are un rol protectiv demonstrat în multe situaţii. Fără îndoială şi cu date pe populaţii largi fumatul are o legătură strânsă cu apariţia cancerelor, în special cel pulmonar, dar nu numai, iar renunţarea la fumat merită oricând şi pentru oricine.

Nutriţia, deocamdată un adjuvant

Acesta este contextul în care merită privită nutriţia în raport cu cancerele. Există o latură preventivă certă a alimentaţiei sănătoase, în mod particular în raport cu anumite forme de cancere. Există, mai apoi, o latură de tratament ce merită a fi asigurată prin nutriţie, în mod individual. Iar, pe viitor, există o latură de speranţă că nutriţia va avansa suficient încât să poată fi, ea însăşi, nu doar un adjuvant, ci chiar un tratament în cât mai multe cazuri. Se fac paşi mari şi în acest domeniu, aşa cum s-au făcut şi în depistarea precoce şi tratamentele tot mai eficiente. Foarte probabil medicina va reuşi să pună la timpul trecut, alături de celelalte afecţiuni vindecate, şi acest set de boli înca insuficient cunoscute şi cu care deocamdată putem lupta chiar mai devreme decât o facem de obicei, prin prevenţie, printr-un stil de viaţă şi o alimentaţie cât mai curate cu putinţă.

2017-02-24T09:01:59+00:00
0 0 0