Cancer, sexualitate și reproducere
Poti fi parinte, dar fii resposabil

Cancer, sexualitate și reproducere
Poti fi parinte, dar fii resposabil

Diagnosticul cancer nu trebuie și nu poate anula sexualitatea și nici reprima năzuința de a fi părinte. O viață sexuală activă nu poate decât să te ajute în lupta cu maladia, iar dorința de a fi părinte este un atu psihologic important în această etapă nefericită a vieții tale. Copiii înseamnă viitor și, implicit, faptul că nu ai abandonat. Ai tot dreptul să ai o viață sexuală normală și să fi părinte, dar încearcă să abordezi ambele probleme cu onestitate și responsabilitate. Gândește-te cu toată lucididatea la viitorul copiilor tăi, consultă specialiști – oncologi sau psihologi – și apoi ia o decizie.

Sexualitatea este o parte importantă a sănătăţii şi a stării de bine a individului. Sexualitatea nu presupune doar acţiunea fizică, dar şi legăturile emoţionale conexe. Atât  cancerul, cât şi tratamentul pot afecta sexualitatea în mai multe moduri:
– Imaginea de sine: transformările fizice (în urma intervenţiilor chirurgicale sau slăbirea/îngrăşarea după tratament) şi problemele emoţionale (anxietatea, depresia, teama) pot influenţa în mod negativ felul în care dumneavoastră vă vedeţi;
– Scăderea libidoului: efectele adverse ale tratmentului (senzaţia de greaţă sau vomă) pot interfera cu dorinţa sexuală.
Este important de subliniat că nu toţi pacienţii cu această boală vor avea probleme legate de sexualitate în timpul tratamentului de specialitate.

 

Sfaturi:
– nu ezitaţi să puneţi întrebări chiar dacă aveţi reţineri;
– comunicaţi cu partenerul dumneavoastră şi păstraţi o bună exprimare a sexualităţii dumneavoastră;
– spuneţi partenerului dumneavoastră ce simţiţi (nu există rău sau bine, ci doar comunicare şi înţelegere);
– apelaţi la consiliere psihologică sau grupuri de suport.

Reproducerea

În privinţa reproducerii, pentru pacienţii oncologici tineri care îşi doresc descendenţi, sunt utile următoarele informaţii:
– sănătatea individuală trebuie să primeze asupra  dorinţei de procreere, fie şi numai dacă ne gândim că orice copil are nevoie de părinţi sănătoşi şi responsabili;
– e bine să aşteptaţi o perioadă de timp de 3-5 ani (mai puţin sau mai mult în funcţie de tratamentele specifice efectuate), înainte de a lua o decizie;
– consultaţi medicul oncolog pentru a obţine informaţii privind riscul teratogen al medicaţiei pe care aţi primit-o;
– consultaţi geneticianul clinician pentru calcularea riscului de tumori maligne la copiii dumneavoastră, dacă aveţi mai multe cazuri în familie (a se vedea capitolul: noţiuni de genetică şi cancere familiale);
– informaţi medicii echipei multidisciplinare de tratament despre dorinţa dumneavoastră de a avea copii, înainte de începerea oricărui tratament, deoarece numai aşa puteţi beneficia de mijloacele moderne de recoltare şi conservare a ovulelor, respectiv spermatozoizilor, pentru fertilizări ulterioare;
– nu uitaţi niciodată că a da viaţă unui copil nu este doar începutul unei călătorii, pe care trebuie să o parcurgeţi într-un mod responsabil.

Citește cu atenție și capitolul referitor la fertilitatea.

Citește și capitolul referitor la sarcină.

2017-01-17T16:35:12+00:00