Definiţii

Definiţii 2017-05-05T11:19:42+00:00

Oncogenele – reprezintă acele gene a căror prezență contribuie la apariţia unui cancer prin capacitatea pe care o au de a genera în celule semnale de creştere şi diviziune aberante.
Genele tumorale supresoare –  reprezintă un grup de gene a căror absență poate conduce la apariţia unui cancer. Absenţa sau disfuncţionalitatea lor indusă de diverse mutaţii genetice au drept consecinţă privarea celulelor de mecanismele normale de reglare a creşterii şi diviziunii, ajungându-se în final la proliferări aberante şi apariţia de tumori maligne.
În mod plastic, genele supresoare au fost comparate cu o pedală de frână, iar oncogenele cu o pedală de acceleraţie!

Proteina p53 – o genă tumoral-supresoare particulară este cea care codifică proteina p53 responsabilă de aşa numita „sinucidere celulară” sau „moartea celulară programată” sau „apoptoza”. În celulele care au suferit o alterare genetică (inclusiv una inductoare de cancer), proteina p53 acţionează iniţial ca o „pedală de frână” oprind creşterea şi diviziunea acestei celule. Dacă modificările nu pot fi reparate această proteină p53 iniţiază apoptoza.

Genele Reparatoare ale AND-ului sunt un al treilea grup de gene implicate în carcinogeneză. Acestea codifică sinteza celulară de proteine a căror funcţie e aceea de a corecta erorile ce apar anterior diviziunii celulare în perioada de duplicare a AND-ului. Mutaţii ale acestor gene pot conduce de asemenea la proliferări celulare aberante şi cancer. De exemplu persoanele cu o afecţiune genetică numită „xero-derma pigmentosum” moştenesc un defect al acestor gene reparatoare şi ca urmare nu pot repara corespunzător alterările AND ce apar în mod normal în celulele pielii expuse la soare putând duce în final la apariţia de cancere de piele multiple. De asemenea, defecte ale genelor reparatoare sunt incriminate în etiologia unor cancere familiale ale colonului.

Alterări genetice complexe
În mod frecvent în apariţia unui cancer sunt implicate alterări ce interesează toate cele 3 grupe de gene amintite în diferite combinaţii şi proporţii. Astfel, un cancer poate începe cu un defect al genelor supresoare ce duce la proliferare celulară excesivă. În cursul proliferării excesive există tendinţa apariţiei de mutaţii ale genelor reparatoare. În timp, aceste transformări putând induce activarea oncogenelor şi în final apariţia tumorii maligne.
În afara modificărilor celulare determinate genetic, celulele maligne odată formate induc şi o serie de transformări ale mediului în care se dezvoltă (prin intermediul citokinelor şi proteazelor) transformări ce favorizează metastazarea la distanţă pe diferite căi.

0 0 0